Germania și Italia sunt presate să repatrieze aur în valoare de 245 de miliarde de dolari din SUA

Se fac apeluri politice tot mai puternice pentru repatrierea aurului Germaniei și Italiei din SUA, pe fondul temerilor legate de Donald Trump și tensiunile geopolitice, scrie Financial Times.

Aurul Europei, în pericol?

Germania și Italia, care dețin împreună cele mai mari rezerve de aur din lume după Statele Unite, se confruntă cu tot mai multe presiuni politice și publice pentru a-și repatria lingourile depozitate la Rezerva Federală din New York. Declarațiile recente ale președintelui Donald Trump despre posibile intervenții asupra politicii monetare a Fed, dar și turbulențele internaționale, au reaprins o dezbatere veche: cât de sigur este aurul european pe teritoriu american?

Peste 245 de miliarde de dolari, la mâna Fed

Datele Consiliului Mondial al Aurului arată că Germania deține 3.352 de tone de aur, iar Italia 2.452 de tone. Mai bine de o treime din aceste rezerve se află depozitate la Fed-ul din Manhattan, o moștenire a epocii de după al Doilea Război Mondial, când păstrarea aurului în SUA era considerată o garanție de stabilitate și securitate – inclusiv în fața unei eventuale invazii sovietice. Însă în prezent, valoarea combinată a aurului german și italian depozitat în SUA depășește 245 de miliarde de dolari.

Trump, un factor de risc politic și economic

Afirmațiile lui Trump, care a sugerat recent că ar putea „forța” Fed-ul să reducă dobânzile, au alimentat temerile legate de independența băncii centrale americane. Fabio De Masi, fost europarlamentar din partea Die Linke, în prezent membru al formațiunii populiste de stânga BSW, susține că există „argumente solide” pentru repatrierea aurului în „vremuri turbulente”. La rândul său, Michael Jäger, președintele Asociației Contribuabililor din Europa, a trimis scrisori către ministerele de Finanțe din Germania și Italia, avertizând că „aurul trebuie adus acasă pentru ca băncile centrale să aibă control deplin asupra lui”.

O temă transpartinică în Germania

În Germania, tema repatrierii aurului este susținută atât de conservatori, cât și de partide populiste. Peter Gauweiler, fost deputat CSU, a subliniat că Banca Centrală a Germaniei „nu trebuie să facă niciun compromis” privind securitatea aurului. De cealaltă parte, Peter Boehringer, deputat AfD și inițiator al campaniei „Repatriați aurul nostru” din 2010, spune că nu Trump e problema, ci faptul că „aurul este activul de ultimă instanță și trebuie să fie sub control fizic, nu doar legal”.

Italia între loialitate față de Trump și interese naționale

În Italia, subiectul a fost reluat înaintea vizitei premierului Giorgia Meloni la Washington. Publicistul Enrico Grazzini avertiza că „a lăsa 43% din rezervele de aur ale Italiei în America, sub o administrație Trump nesigură, este periculos pentru interesul național”. Deși în trecut Meloni a promis că va readuce aurul în țară, de când a ajuns la putere în 2022 a evitat să abordeze acest subiect, preferând să nu tensioneze relația cu liderul american.

Rezerve strategice între simbolism și pragmatism

Bert Flossbach, veteran al piețelor financiare din Germania, avertizează că o repatriere grăbită ar transmite „semnalul că relațiile cu SUA se deteriorează”. Oficial, Bundesbank susține că evaluează constant locațiile în care își păstrează aurul, urmărind „nu doar securitatea, ci și lichiditatea”. Totuși, banca centrală germană recunoaște că Fed-ul din New York rămâne un „partener de încredere”.

Un trend global de retragere

Un sondaj realizat în rândul a peste 70 de bănci centrale la nivel mondial indică o tendință crescândă de a păstra aurul pe teritoriul național, din motive de accesibilitate în caz de criză. Franța a fost printre primele state care și-au retras aurul din SUA, în anii ’60, în vremea lui Charles de Gaulle, iar Germania a repatriat o parte din aur în 2013, într-o operațiune care a costat 7 milioane de euro.

În contextul unei posibile noi administrații Trump, tema controlului fizic asupra rezervelor de aur ar putea deveni o chestiune strategică majoră pentru Europa.