Principalele recomandări pentru România: 

  • Consiliul UE a constatat, pe 20 iunie 2025, că România nu a luat măsuri eficiente pentru a corecta deficitul bugetar excesiv, așa cum i se ceruse anterior în cadrul procedurii de deficit excesiv (EDP – Excessive Deficit Procedure).
  • România trebuie să prezinte măsuri concrete pentru reducerea deficitului bugetar până cel târziu la 15 octombrie 2025 și să iasă din procedura de deficit excesiv până în anul 2030.
  • Având în vedere deteriorarea recentă a poziției fiscale a României în raport cu planul fiscal-structural pe termen mediu, este necesară extinderea reformelor prevăzute în acel plan, în special a celor care au un impact direct asupra perspectivelor fiscale și sustenabilității datoriei.
  • România trebuie să controleze creșterea cheltuielilor publice nete, astfel încât în 2025 să nu depășească o creștere de 2,8%; în 2026 – 2,6%; în 2027 – 4,6%; în 2028 – 4,4%; în 2029 – 4,2%; în 2030 – 4%.
  • Pentru a contribui la corectarea situației fiscale, vor fi necesare și măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți administrarea și colectarea taxelor, precum și pentru a asigura un control strict asupra cheltuielilor curente, inclusiv asupra salariilor din sectorul public.

Reamintim, guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a aprobat un prim pachet de măsuri fiscale înainte de această ședință, iar ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat impactul acestora asupra deficitului bugetar, în ședința ministerială. Guvernul și-a angajat răspunderea pe acest prim pachet fiscal, luni, în parlament, iar el va fi considerat adoptat după trei zile, dacă între timp nu este depusă o moțiune de cenzură.

În iunie, Comisia Europeană a constatat că România este singura țară din UE care nu a luat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului. Astfel, a recomandat ECOFIN să ceară României să ia măsuri de corecție bugetară semnificativ peste nivelul de 1,7% din PIB.

Raportul ECOFIN este relevant și pentru evaluarea ratingului de țară. Dacă ratingul României ar fi fost retrogradat, țara ar fi riscat să ajungă în categoria junk – nerecomandată investițiilor, și ar fi riscat suspendarea fondurilor europene. Până acum, Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane euro din PNRR, până la 28 noiembrie 2025, din cauza neîndeplinirii unor jaloane (legate de transparență, competența în numiri la companiile de stat și pensiile speciale).

În 2024, România a avut un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, depășind ținta de 7,9% stabilită în planul fiscal pe șapte ani convenit cu Comisia Europeană. După primele cinci luni ale anului 2025, deficitul bugetar al României s-a situat la 3,39% din PIB.