Tichetele de vacanță – un ”măr otrăvit”. Un analist economic explică dezastrul ”bulei speculative”

Numărul turiștilor din România scade, iar una dintre cauze a fost reducerea valorii tichetelor de vacanță până la 800 de lei. Analistul economic Adrian Negrescu a explicat, la Radio RFI, felul în care emiterea acestora a distorsionat în asemenea măsură piața, încât întregul sector turistic românesc are acum de pierdut.

La începutul anului, angajații din sectorul public au aflat că valoarea tichetelor de vacanță va scădea la 800 de lei, adică jumătate față de anul precedent. Pe lângă aceasta, pentru a le primi, trebuiau să semneze o declarație prin care se angajau să contribuie cu încă 800 de lei din fonduri proprii. Birocrația suplimentară a redus însă interesul românilor pentru aceste tichete.

Astfel, în primele cinci luni ale anului 2025, s-au cumpărat cu 72% mai puține vouchere de vacanță comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior.

”Tichetele de vacanță au fost ca un măr otrăvit: au dat senzația că piața crește, că există mulți clienți, că avem un flux mare de turiști. Dar iată că, atunci când statul nu mai are bani să susțină acest sistem, întregul eșafodaj se prăbușește”,

a explicat Negrescu.

Mai mult, de luna viitoare, cazarea în hoteluri și pensiuni va deveni mai scumpă, odată cu aplicarea noii cote de TVA de 11%. Această creștere îi îngrijorează pe operatorii din turism.

”Operatorii din turism sunt deja cu falimentul la ușă, mai ales cei care se bazau pe tichetele de vacanță. Pentru mulți dintre ei, majorarea TVA impune numeroase replanificări”,

a adăugat Adrian Negrescu.

Colac peste pupăză, Guvernul a anunțat că, începând de anul acesta, doar bugetarii cu venituri nete de cel mult 6.000 de lei vor mai primi vouchere de vacanță.

”Este ca o furtună de vară foarte necesară, mai ales că, în ultimii ani, acest sector a crescut umflat fără să ofere servicii mai bune pentru clienți. Din păcate, tichetele nu au făcut altceva decât să umfle foarte mult prețurile și să creeze un fel de bulă speculativă, din care suferă toată lumea acum”,

concluzionează analistul economic.