ONU avertizează cu privire la creșterea foametei în Africa. 1 din 5 persoane suferă de subnutriție

Numărul persoanelor înfometate din întreaga lume a scăzut pentru al treilea an consecutiv în 2024. Dar Africa contracarează tendința pozitivă: conflictele, schimbările climatice și șocurile economice sporesc foametea și malnutriția, potrivit Deutsche Welle.

Un raport global publicat luni estimează că, până în 2030, Africa va reprezenta aproape 60% din populația înfometată a lumii.

Raportul elaborat de cinci agenții ale Organizației Națiunilor Unite arată că mai mult de una din cinci persoane de pe continentul african – un total de aproximativ 307 milioane – suferă de subnutriție cronică în 2024, ceea ce înseamnă că foametea este mai răspândită decât acum 20 de ani.

Aproximativ 673 de milioane de persoane, sau 8,2% din populația lumii, au suferit de foamete în 2024, în scădere de la 8,5% în 2023, potrivit raportului privind starea securității alimentare și a nutriției în lume (SOFI).

“Insecuritatea alimentară extremă este determinată de conflicte, iar noi avem cel mai mare număr de conflicte din ultimul deceniu”,

a declarat pentru DW Alvaro Lario, președintele Fondului Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD).

Creșterea inflației alimentare

Diferența dintre inflația globală a prețurilor la alimente și inflația globală a atins un nivel maxim în ianuarie 2023, crescând costul dietelor și lovind cel mai puternic țările cu venituri mici, se arată în raport.

Creșterea productivității nu ține pasul cu creșterea ridicată a populației și cu impactul conflictelor, al condițiilor meteorologice extreme și al inflației.

Conflictele din zonele critice, precum Sudan și Republica Democrată Congo, au împins oamenii în situații extreme.

“Foametea alimentează instabilitatea viitoare și subminează pacea”,

a declarat luni secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în cadrul unui discurs transmis prin legătură video la Summitul sistemelor alimentare din Etiopia.

Unele țări africane au fost blocate de excesul de datorii, pe care experții îl descriu ca o piedică în calea cheltuielilor publice pentru alimente.

“Multe țări africane se luptă cu rambursarea datoriilor lor”,

a declarat Lario pentru DW, adăugând că dobânzile mari la datorie absorb 10-25% din cheltuielile publice.

“Acest lucru distrage în mod clar o mare parte din investițiile potențiale. Dorim să sprijinim multe dintre aceste țări prin reducerea datoriei sau prin plata dobânzilor la datorie”,

a spus el.

Costul ridicat al unei alimentații sănătoase

Conform raportului SOFI, procentul și numărul persoanelor care nu își pot permite o alimentație sănătoasă a scăzut semnificativ în Asia, America Latină, Caraibe, America de Nord și Europa.

Dar, în schimb, a crescut în toată Africa, de la 64,1% în 2019 la 66,6% în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de la 864 de milioane la 1 miliard de persoane.

În unele țări, precum Nigeria, cele mai abrupte creșteri ale prețurilor la alimente s-au înregistrat la alimentele de bază bogate în amidon și uleiuri. Produsele de bază constituie baza dietelor celor mai sărace gospodării, iar astfel de creșteri pot submina securitatea alimentară și nutriția.

“Acolo unde dietele sunt cel mai puțin accesibile, ratele de risipă și retard de creștere sunt simultan cele mai ridicate”,

a declarat pentru DW Tendai Gunda, nutriționist în domeniul sănătății publice.

Ea a adăugat că dinamica prețurilor și a veniturilor reprezintă în prezent o cale dominantă prin care persistă malnutriția, subnutriția, deficitul de micronutrienți și bolile netransmisibile legate de alimentație.

Ce măsuri ar trebui să ia guvernele?

Organizațiile de securitate alimentară au făcut apel la voință politică, finanțare publică puternică și planuri de dezvoltare pentru a atinge autosuficiența alimentară.

„Este important ca mai multe țări să se concentreze pe obținerea autosuficienței, astfel încât mulți dintre micii fermieri nu doar să producă, ci și să poată vinde pe piețe”,

a declarat președintele IFAD, Lario, adăugând:

„Investițiile ar fi fundamentale dacă dorim să combatem atât sărăcia, cât și foametea în zonele rurale”.

Nutriționiștii au îndemnat, de asemenea, guvernele să clasifice lanțurile de aprovizionare agricolă și alimentară drept servicii esențiale și să mențină deschise coridoarele comerciale intra-africane.

„Guvernanța în domeniul nutriției ar trebui să fie sprijinită prin finanțarea consiliilor multisectoriale pentru alimentație și nutriție”,

a declarat Gunda.

Gunda spune că guvernele ar trebui, de asemenea, să ridice drepturile femeilor de utilizare a terenurilor și de finanțare, o politică care s-a dovedit a îmbunătăți sănătatea copiilor și a mamelor.