Raportul GRECO, verdict tăios pentru România: multă formă, puțină reformă

România a implementat sau a tratat în mod satisfăcător doar două din cele 26 de recomandări formulate în raportul aferent rundei a cincea de evaluare privind prevenirea corupţiei şi promovarea integrităţii la nivel central (funcţii executive de conducere) şi la nivelul instituţiilor de punere în aplicare a legii, atrage atenţia Grupul Statelor împotriva Corupţiei (GRECO), care menţionează că, din cele 24 de recomandări restante, 22 au fost implementate parţial, iar două nu au fost implementate.

„În ceea ce priveşte funcţiile executive de conducere, adoptarea Legii nr. 49/2025, care introduce norme de etică şi conduită pentru membrii guvernului, este crucială pentru implementarea completă a anumitor recomandări”,

notează GRECO, organism al Consiliului Europei (CoE), în raportul său de conformitate privind România, adoptat la cea de-a 100-a reuniune plenară, care a avut loc la 3-6 iunie la Strasbourg, şi făcut public marţi 5 august.

Reguli de conduită

„Intrarea în vigoare a acestei legi ar trebui completată de elaborarea unor îndrumări, organizarea de sesiuni de instruire, furnizarea de consiliere confidenţială şi stabilirea unei monitorizări şi aplicări adecvate”,

adaugă documentul în concluziile sale, potrivit TVR Info.

De asemenea, precizează GRECO, „a fost adoptat şi publicat un cod de conduită pentru administraţia prezidenţială, care ar trebui completat cu îndrumări şi sesiuni de informare documentate. Acestea fiind spuse, reguli de conduită pentru preşedinte încă lipsesc, deşi acesta rămâne supus prevederilor legale relevante”.

„Deşi par să existe reguli care guvernează interacţiunile cu lobbyiştii şi terţii, dezvăluirea acestor contacte lipseşte. Preşedintele, prim-ministrul şi consilierii prezidenţiali nu sunt supuşi obligaţiei de a dezvălui conflictele de interese ad-hoc, aspect care se aplică altor persoane cu funcţii executive de conducere. Administraţia Prezidenţială continuă să publice registrul cadourilor, în timp ce cancelaria prim-ministrului şi ministerele încă nu fac acest lucru”,

se mai menţionează în raport.

GRECO, despre DNA și Jandarmeria Română

„Capacitatea DNA a crescut şi a fost lansată o platformă capabilă să genereze semnale de alarmă bazate pe verificări aprofundate ale declaraţiilor de avere şi interese. Cu toate acestea, sunt necesare progrese concrete suplimentare în ceea ce priveşte efectuarea unor verificări eficiente ale integrităţii pentru persoanele cu funcţii executive de conducere, formularea de propuneri legislative pentru revizuirea cadrului actual de integritate, stabilirea unui mecanism de supraveghere dedicat pentru monitorizarea implementării legislaţiei privind accesul la informaţii, limitarea practicii de legiferare prin ordonanţe de urgenţă, introducerea de restricţii post-angajare şi asigurarea desfăşurării unor consultări publice adecvate şi semnificative”, adaugă documentul.

„În ceea ce priveşte autorităţile de aplicare a legii, Jandarmeria a creat o pagină de internet dedicată publicării tuturor donaţiilor. Un proiect unificat de cod de etică atât pentru Poliţie, cât şi pentru Jandarmerie, se află într-un stadiu avansat de elaborare. A fost elaborată o programă cuprinzătoare de formare în domeniul integrităţii, care va fi actualizată după adoptarea codului de etică. Verificările de integritate sunt efectuate în timpul recrutării iniţiale, şi sunt în curs de analiză două propuneri notabile pentru efectuarea de verificări regulate pe parcursul carierei ofiţerilor de aplicare a legii. Un portal centralizat de recrutare pentru posturile din cadrul Poliţiei şi Jandarmeriei este operaţional, asigurând concursuri deschise şi transparente”, notează GRECO.

Recomandări pentru Jandarmerie

Cu toate acestea, atrage atenţie instituţia, „sunt necesare măsuri suplimentare pentru a reduce utilizarea împuternicirii pentru ocuparea posturilor de conducere. Există un sistem de rotaţie, care ar trebui să fie legat explicit de domeniile identificate ca fiind în mod specific expuse riscurilor de corupţie. Sistemul intern centralizat şi integrat de resurse umane a introdus o secţiune dedicată în care se înregistrează activităţile secundare şi se lucrează la dezvoltarea unor mecanisme eficiente de supraveghere. A fost realizat un studiu cuprinzător al activităţilor post-angajare a foştilor ofiţeri de aplicare a legii, însoţit de mai multe propuneri pentru atenuarea riscurilor conflictelor de interese post-angajare. Poliţia şi Jandarmeria şi-au aliniat procedurile privind protecţia avertizorilor la prevederile Legii privind protecţia avertizorilor. De asemenea, sunt necesare măsuri concrete pentru creşterea reprezentării femeilor la toate nivelurile şi pentru introducerea unor reguli pentru dezvăluirea şi gestionarea conflictelor de interese în cadrul Jandarmeriei”.

GRECO solicită autorităţilor române să transmită informaţii suplimentare privind implementarea recomandărilor restante până la 31 decembrie 2026.

Grupul de State împotriva Corupţiei (GRECO) este un organism al Consiliului Europei care îşi propune să consolideze capacitatea membrilor săi de a combate corupţia, prin monitorizarea respectării standardelor anticorupţie. Acesta ajută statele să identifice deficienţele politicilor naţionale anticorupţie, determinând reformele legislative, instituţionale şi practice necesare. Este format din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, Kazahstan şi Statele Unite ale Americii.