Verdict istoric la Haga: primul genocid stabilit de instanța supremă a ONU. Ecouri în Gaza și Ucraina?
Curtea Internațională de Justiție (CIJ), cea mai înaltă instanță a Organizației Națiunilor Unite, a stabilit joi, într-o hotărâre istorică, faptul că statul Myanmar a comis genocid împotriva minorității Rohingya în timpul operațiunii militare brutale desfășurate în 2017. Prin decizia pronunțată joi, instanța ONU a cerut statului din Asia de Sud-Est să permită întoarcerea acasă, în condiții de siguranță, a persoanelor care au fugit din calea violențelor.
Decizia marchează o premieră în istoria Curții, fiind pentru prima dată când aceasta stabilește că un stat a comis genocid. Hotărârea vine într-un moment în care instanța analizează și alte acuzații de genocid, legate de conflictul din Fâșia Gaza și de războiul din Ucraina, transmite agenția Associated Press, într-o analiză amplă a deciziei CIJ și a posibilelor sale consecințe.
Într-o hotărâre din 2007, instanța a stabilit că Serbia și-a încălcat obligația de a preveni genocidul în masacrul de la Srebrenica din 1995, când forțele sârbe bosniace au ucis aproximativ 8.000 de bărbați și băieți, majoritatea musulmani, în orașul bosniac. Totuși, decizia de atunci nu a stabilit că Serbia a comis ea însăși genocid de stat, ci doar că nu a făcut totul pentru a preveni genocidul comis de sărbii bosniaci la Srebrenica.
Deocamdată, rămâne neclar în ce măsură decizia va putea fi pusă în aplicare. Hotărârile CIJ sunt definitive și obligatorii din punct de vedere juridic, însă instanța nu dispune de mecanisme proprii pentru a le impune respectarea. Totuși, dacă un stat nu se conformează deciziei sale, Curtea poate sesiza Consiliul de Securitate al ONU, care ar urma să decidă calea de urmat.
Președintele CIJ, Yuji Iwasawa, a anunțat că judecătorii au adoptat hotărârea cu nouă voturi la șase și au stabilit că
”… Myanmar a comis genocid împotriva comunității Rohingya din nordul statului Rakhine, încălcându-și obligațiile prevăzute de Convenția privind genocidul”.
Completul format din 15 judecători, din care a făcut parte și Navi Pillay, apreciată juristă internațională laureată a Premiului Nobel pentru Pace în acest an, a respins apărarea Myanmarului potrivit căreia operațiunea militară din 2017 a reprezentat o acțiune legitimă împotriva insurgenților.
Iwasawa a declarat că instanța a constatat că forțele de securitate din Myanmar au ucis mii de civili Rohingya, au comis acte de violență sexuală pe scară largă, precum și acte de violență extremă împotriva copiilor. De asemenea, militarii au atacat persoane care încercau să fugă din calea violențelor.
Comunitatea Rohingya consideră hotărârea o recunoaștere a suferințelor îndurate
Atmosfera de la Haga, după pronunțarea deciziei, a fost încărcată de emoție. Avocați și membri ai comunității Rohingya, dintre care unii au călătorit mii de kilometri pentru a asista la ședință, s-au îmbrățișat și au izbucnit în lacrimi.
”Sunt extrem de fericită astăzi, după ce am ascultat hotărârea și toate detaliile prezentate. Momentele și situațiile asupra cărora judecătorii s-au oprit în detaliu validează cu adevărat experiențele prin care au trecut Rohingya”,
a declarat Yasmin Ullah, activistă pentru drepturile acestei comunități, care a urmărit timp de aproape trei ore pronunțarea deciziei în Marea Sală a Justiției de la Haga.
Și refugiații Rohingya aflați în Bangladesh au salutat hotărârea. Mohammad Rofik, un refugiat Rohingya aflat în orașul Cox’s Bazar din sudul Bangladesh-ului, a spus că recunoașterea suferințelor comunității reprezintă o victorie nu doar pentru Rohingya, ci și pentru întreaga populație din Myanmar.
”Astăzi, lumea a putut să recunoască și să ofere victoria comunității Rohingya. Nu este doar victoria comunității Rohingya, ci victoria întregii comunități din Myanmar”,
a afirmat acesta.
Delegația Myanmarului prezentă la Haga și guvernul de la Naypyidaw nu au oferit imediat o reacție după pronunțarea hotărârii.
Curtea a dispus, de asemenea, ca Myanmar să acorde despăgubiri victimelor, suma urmând să fie stabilită în cadrul unor proceduri judiciare ulterioare. Autoritățile trebuie să investigheze, să urmărească penal și să pedepsească persoanele găsite vinovate de comiterea unor acte de genocid.
O altă obligație importantă este asigurarea întoarcerii refugiaților Rohingya în localitățile lor de origine, în condiții de siguranță, în mod voluntar și cu respectarea demnității acestora.
O organizație-umbrelă a grupurilor de opoziție din Myanmar a transmis, într-un comunicat, că lupta pentru dreptate trebuie să continue, iar hotărârea trebuie pusă în aplicare. Organizația a cerut comunității internaționale să se asigure că decizia instanței este respectată integral.
Secretarul general al ONU, António Guterres, a salutat hotărârea, pe care a descris-o drept ”o demonstrație a justiției internaționale și o reafirmare a faptului că impunitatea pentru asemenea acte îngrozitoare nu trebuie tolerată”.
La scurt timp după pronunțarea deciziei, ministrul britanic de Externe, Ed Miliband, a anunțat că guvernul de la Londra îl expulzează pe atașatul militar al Myanmarului din Marea Britanie. Totodată, oficialul a cerut convocarea de urgență a unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU pentru discutarea hotărârii.
Operațiunea militară de ”curățare” din 2017
În august 2017, armata din Myanmar a lansat în statul Rakhine ceea ce a numit o operațiune de ”curățare”, ca răspuns la un atac limitat al unei grupări insurgente a comunității Rohingya.
Campania militară a fost urmată de acuzații potrivit cărora forțele de securitate au comis violuri în masă și crime și au incendiat mii de locuințe. Aproximativ 10.000 de membri ai comunității Rohingya au fost uciși, potrivit probelor analizate de Curtea Internațională de Justiție.
Pentru a stabili existența genocidului, instanța a trebuit să demonstreze că autoritățile au acționat cu intenția de a distruge, în totalitate sau în parte, comunitatea Rohingya, pe care dreptul internațional o protejează ca grup etnic și religios.
În prezent, aproximativ 1,2 milioane de refugiați Rohingya trăiesc în Bangladesh, în principal în taberele aglomerate din districtul Cox’s Bazar din sudul țării. Condițiile de trai sunt dificile, fiind marcate de riscuri de incendii, boli infecțioase, alunecări de teren provocate de ploile musonice, lipsa unor condiții sanitare adecvate și restricții severe privind dreptul la muncă.
Comunitatea Rohingya este o minoritate etnică musulmană care trăiește de mai multe secole în Myanmar, în special în statul Rakhine, din vestul țării, la granița cu Bangladesh.
Deși Rohingya consideră Myanmarul patria lor, autoritățile țării nu îi recunosc pe Rohingya drept una dintre cele 135 de grupuri etnice oficiale ale țării și folosesc frecvent termenul ”bengalezi”, sugerând că ar fi imigranți din Bangladesh. Originea și istoria comunității sunt însă mai vechi și mai complexe decât susține această narațiune oficială.
Situația lor s-a agravat dramatic după adoptarea Legii cetățeniei din 1982, care i-a exclus practic de la recunoașterea ca cetățeni, transformându-i într-una dintre cele mai mari populații apatride din lume.
Lipsiți de cetățenie, Rohingya au fost supuși deceniilor de discriminare, restricții privind libertatea de circulație, accesul la educație și servicii medicale, dar și violențelor extreme, operațiunea de ”curățare” din 2017 fiind doar una din numeroasele situații în care aceștia au avut de suferit în urma persecuțiilor autorităților din Myanmar.
Hotărârea e privită cu atenție și îngrijorare și în alte părți ale lumii
Decizia istorică în cazul Myanmarului ar putea deveni un precedent important pentru alte cauze aflate pe rolul Curții Internaționale de Justiție, în condițiile în care judecătorii de la Haga analizează în prezent și alte acuzații de genocid.
Africa de Sud a acuzat Israelul că a încălcat Convenția privind genocidul în timpul ofensivei militare din Fâșia Gaza, acuzație respinsă categoric de guvernul israelian. Procesul este departe de a fi încheiat și ar putea dura mai mulți ani.
Ucraina are, la rândul său, un dosar pe rolul Curții împotriva Rusiei. La scurt timp după declanșarea invaziei pe scară largă, în februarie 2022, Kievul a acuzat Moscova că a fabricat acuzații de genocid împotriva Ucrainei pentru a justifica atacul militar.
”Hotărârea istorică a Curții Internaționale de Justiție reprezintă o recunoaștere mult așteptată a suferințelor îndurate de Rohingya din cauza armatei din Myanmar. Decizia creează, de asemenea, un precedent important pentru victimele genocidului și ale altor crime grave din întreaga lume, în eforturile lor de a obține dreptate”,
a declarat Maria Elena Vignoli, consilier principal pentru justiție internațională în cadrul organizației Human Rights Watch.
Gambia, statul care a inițiat procesul, are propriul trecut marcat de abuzuri
Procesul împotriva Myanmarului a fost inițiat în 2019 de Gambia, o țară cu populație majoritar musulmană, la doi ani după înlăturarea pașnică de la putere a fostului dictator militar Yahya Jammeh.
Regimul acestuia a fost responsabil pentru numeroase abuzuri împotriva civililor, iar după schimbarea puterii au fost intensificate eforturile pentru tragerea la răspundere a celor vinovați.
În fața sediului Curții Internaționale de Justiție, ministrul gambian al Justiției, Dawda Jallow, a dedicat victoria comunității Rohingya.
”Victoria le aparține Rohingya. Au supraviețuit, au depus mărturie, iar astăzi au fost crezuți. Mulți dintre ei sunt aici, alături de delegația noastră, veniți din toate colțurile lumii și din taberele de refugiați din Cox’s Bazar. Curajul lor a făcut posibilă această hotărâre”,
a declarat oficialul gambian.









