Studiu: Platformele străine pot genera pierderi fiscale de peste 10 mld. lei pe an pentru România

Platformele internaţionale de comerţ electronic care vând direct către consumatorii din România pot genera pierderi fiscale de cca. 10,86 miliarde lei / an (cca. 2,12 miliarde euro) în următorii doi ani, potrivit unei analize de impact elaborate de economistul Iancu Guda, la solicitarea Asociaţiei Române a Magazinelor Online (ARMO). Potrivit studiului, dacă aceeaşi marfă ar fi vândută de companii româneşti, atunci bugetul de stat ar încasa taxe pe salarii, pe profit etc.

Pentru 2025, efectul negativ este estimat la cel puţin 5,4 miliarde lei (circa 1,06 miliarde euro), sumă care s-ar putea dubla până în 2027 dacă volumul de colete şi valoarea medie a comenzilor continuă să crească în ritmul actual.

Studiul porneşte de la ipoteza că, în 2025, vor intra în România aproximativ 78 milioane de colete non-UE sub pragul de 150 euro, segment scutit în prezent de taxe vamale, la o valoare medie de 50 euro / colet. În scenariul în care volumele sau valoarea coletelor comandate se dublează, valoarea comercială anuală a importurilor directe prin platforme precum Temu, AliExpress, Shein sau Trendyol ar putea ajunge la 39,78 miliarde lei (circa 7,8 miliarde euro) echivalent cu circa 28,8% din piaţa locală de retail, faţă de 14,4%, valoare estimată pentru finele lui 2025.

”Analiza de impact evidenţiază cu cifre dimensiunea dezechilibrului dintre retailerii locali şi platformele non-UE. Nu vorbim doar despre competitivitate, ci şi despre pierderi semnificative pentru bugetul public într-un context fiscal şi economic deja complicat”,

declară Cristi Movilă, preşedinte ARMO.

Sectorul de retail reprezintă aproximativ 21% din PIB-ul României, iar cele aproximativ 60.000 de companii analizate angajează 200.000 de persoane şi contribuie anual cu 37,8 miliarde lei la buget prin taxe şi impozite directe şi indirecte (achiziţii furnizori, chirii spaţii comerciale şi salarii plătite).

Dublarea cotei de piaţă a platformelor extracomunitare ar eroda baza fiscală şi ar pune presiune suplimentară pe aceste firme, avertizează raportul.

”Dacă platformele non-UE îşi dublează cota de piaţă din România la 28,8% în următorii doi ani, până în 2027, pierderile fiscale se dublează automat. Vorbim de cel puţin 2,1 miliarde de euro pe an pierderi fiscale directe şi indirecte pentru România, enorm. În plus, magazinele fizice din categorii consacrate îşi pot pierde o parte relevantă din trafic, cu efecte severe asupra investiţiilor, ocupării şi contribuţiilor la bugetul public”,

afirmă Iancu Guda, autorul studiului citat.

Măsuri recomandate

• Implementarea unui sistem fiscal echitabil care să impoziteze platformele internaţionale în ţara unde s-au obţinut veniturile, realizat consumul şi prestat serviciile.
• Introducerea, la nivelul României, a unei taxe administrative de minimum 5 euro per colet non-UE (echivalent 10% din valoarea medie a unui colet expediat de aceste platforme), care ar genera aproximativ 1 milion euro / zi pentru bugetul de stat.
• Eliminarea accelerată a scutirii de taxe vamale pentru coletele non-UE sub 150 euro.

”Nu solicităm protecţionism, ci echitate fiscală şi competiţională. Aşteptăm de la autorităţile române măsuri concrete de echilibrare a pieţei în perioada de tranziţie până la eliminarea completă a pragului de minimis în 2028, pentru a asigura supravieţuirea şi dezvoltarea ecosistemului comercial local”,

mai spune Cristian Pelivan, director executiv ARMO.

Analiza lui Iancu Guda completează studiul sectorial publicat de ARMO în iulie 2025, realizat de Mia Marketing, care arăta că 7 din 10 firme se aşteaptă la scăderi de vânzări în acest an pe fondul concurenţei platformelor asiatice, 8 din 10 firme de retail româneşti se aşteaptă ca activitatea să le fie afectată de platformele internaţionale în următoarele 12 luni. Totodată, 75% dintre respondenţi avertizau că micii producători români riscă falimentul din cauza presiunii exercitate de aceste platforme.

Deşi Comisia Europeană a anunţat eliminarea pragului de minimis de 150 euro pentru scutirea de taxe vamale începând cu 2028, reprezentanţii ARMO au atras constant atenţia că economia românească nu îşi poate permite să aştepte încă trei ani pentru implementarea unor măsuri corective.