Cercetările frauduloase distrug încrederea în știință. Miliarde de $ investite în studii false
Cercetările științifice frauduloase sunt în creștere și pun în pericol cercetarea medicală, au avertizat experții, citați de Deutsche Welle.
Un nou studiu a descoperit că rețelele de actori rău intenționați colaborează pentru a publica cercetări false. Concluziile, publicate săptămâna aceasta în revista PNAS, provin din analiza a peste 5 milioane de articole științifice publicate în 70.000 de reviste.
„Există grupuri de editori care conspiră pentru a publica articole de calitate scăzută, la scară largă, evitând procesele tradiționale de evaluare inter pares”,
a declarat autorul principal al studiului, Reese Richardson, sociolog la Universitatea Northwestern din SUA.
Cercetarea a descoperit dovezi ale existenței unor rețele de editori de reviste științifice care publică frecvent cercetări semnalate pentru probleme de integritate, precum și „intermediari” care pun în legătură autorii frauduloși cu aceste rețele de editori.
„Acest tip de fraudă distruge încrederea în știință. Ea denaturează analizele sistematice și meta-analizele, întârzie tratamentul și întârzie noile cercetări”,
a declarat Anna Abalkina, sociolog la Universitatea Liberă din Berlin, care nu a participat la studiu.
Frauda științifică este o problemă tot mai gravă
Noile cercetări științifice sunt publicate sub formă de articole în reviste de specialitate. Există zeci de mii de reviste de specialitate, fiecare publicând teme de cercetare diferite și având un impact științific diferit.
Aceste reviste sunt platforme pe care cercetătorii își pot împărtăși descoperirile, teoriile și ideile cu colegii și cu publicul larg.
„Din punct de vedere istoric, întreprinderile științifice [de publicare] au fost un motor al progresului. Ne-au oferit vaccinuri, antibiotice, internetul, chirurgia sterilă… tot ceea ce ne face viața mai confortabilă în prezent”,
a afirmat Richardson.
Însă cercetările false sunt în creștere — potrivit unor estimări, una din șapte publicații de cercetare conține date false. Inteligența artificială alimentează, de asemenea, această conduită necorespunzătoare în cercetare.
Studiile frauduloase conțin date fabricate, rezultate neverificate, cercetări plagiate sau imagini manipulate.
„Se pot identifica rețele de duplicare a imaginilor care cuprind mii de articole”,
a spus Richardson.
Cercetarea falsă dăunează integrității științifice
Cercetările false sau de slabă calitate sunt de obicei descoperite de editorii revistelor sau de colegii evaluatori, dar experții avertizează că acestea ajung din ce în ce mai des să fie publicate de grupuri de persoane rău intenționate care lucrează împreună.
Au fost descoperite mai multe cazuri de fraudă științifică de mare amploare. În timpul pandemiei de COVID-19, cercetările frauduloase au fost utilizate pentru a emite judecăți științifice și politice cu privire la meritele hidroxiclorochinei ca tratament pentru infecția cu COVID. Experții au legat această problemă de „revistele de autopromovare” — în care autorii publicațiilor sunt adesea editorii acelorași reviste în care își publică studiile.
Chiar și studiile frauduloase izolate pot cauza probleme de durată. De exemplu, cercetătorii au găsit dovezi de manipulare a imaginilor într-un studiu de referință despre boala Alzheimer. Articolul a fost în cele din urmă retras, iar cercetătorul principal și-a dat demisia, dar Abalkina a spus că miliarde de dolari în fonduri de cercetare și ani de cercetare fuseseră deja investiți într-un singur studiu fraudulos.
„Este incredibil ce poate face un singur articol”,
a declarat Abalkina pentru DW.
Cum se poate eradica corupția din domeniul științific?
Autorul principal al studiului, Luis Amaral, de la Universitatea Northwestern, a declarat că acesta a fost „probabil cel mai deprimant proiect la care am participat”.
„Este dureros să vezi cum alții se angajează în fraude și înșeală pe alții. Dar dacă crezi că știința este utilă și importantă pentru umanitate, atunci trebuie să lupți pentru ea”,
a spus Amaral.
Grupurile editoriale științifice sunt conștiente de această problemă și lucrează la crearea de noi metode pentru identificarea și retragerea cercetărilor frauduloase. Un important editor, Springer Nature, a retras 2.923 de articole din publicațiile sale în 2024.
Dar retragerea articolelor înseamnă că știința defectuoasă a ajuns deja să fie publicată.
Experți precum Abalkina și Richardson au afirmat că problemele provin, în ultimă instanță, din modul în care este evaluată cercetarea științifică. Locurile de muncă și finanțarea în domeniul științific depind de publicațiile științifice.
„Când te confrunți cu o [lipsă] de resurse și totuși ești presat să publici [articole], ai de fapt două opțiuni: fie accepți frauda științifică, fie renunți la știință. Aceasta este situația în care se află zeci de mii de oameni de știință”,
a spus Richardson.
De aceea, cea mai bună soluție pentru a combate publicațiile frauduloase, a spus el, este să renunțăm la toate metricile cantitative de evaluare a cercetării, cum ar fi numărarea publicațiilor și a citărilor.









