Valurile de căldură extremă scot la iveală vulnerabilitățile rețelei electrice europene

În această vară, Europa a fost din nou afectată de o serie de valuri de căldură intense și extinse. Numai în această săptămână, recordurile de temperatură au fost depășite în sud-vestul Franței, Croația și Ungaria, unele regiuni înregistrând temperaturi maxime de peste 40 °C. Pe măsură ce schimbările climatice fac ca valurile de căldură să fie mai frecvente și mai intense, cererea de energie crește vertiginos, deoarece oamenii încearcă să se răcorească. În același timp, temperaturile ridicate afectează aprovizionarea cu energie electrică, în special din centralele termice – un tip de centrală electrică în care energia termică este convertită în energie electrică – care depind de apa râurilor pentru răcire, potrivit Euronews.

Experții avertizează că valurile de căldură pun la grea încercare rețeaua electrică a continentului. Ei spun că sistemele energetice trebuie să se adapteze urgent, sporind flexibilitatea și trecând la energia regenerabilă pentru a evita combustibilii fosili care contribuie la încălzirea planetei.

Guvernele se confruntă, de asemenea, cu provocarea de a face față valurilor de căldură fără întreruperi de curent sau creșterea emisiilor care contribuie la încălzirea planetei.

Consumul de energie crește pe măsură ce oamenii încearcă să se răcorească

Valurile de căldură recente sunt o „amintire dură” că sistemul energetic al Europei trebuie să fie pregătit pentru temperaturi din ce în ce mai extreme, potrivit directorului de politici europene al grupului de reflecție Ember, Pawel Czyak.

„Sistemele energetice ale Europei sunt din nou puse la încercare de temperaturi record.”

Czyak adaugă că analiza think tank-ului privind valul de căldură din iulie a arătat cum creșterea cererii de răcire a determinat creșterea cererii de energie electrică la niveluri maxime în timpul verii. În Spania, consumul de energie electrică a crescut cu aproximativ 14%. Germania și Franța au înregistrat o creștere a cererii în timpul orelor de vârf, punând operatorii de energie electrică în stare de alertă maximă.

Temperaturile ridicate din timpul verii devin rapid norma, iar odată cu acestea, sistemele de aer condiționat devin din ce în ce mai comune. Se preconizează că numărul aparatelor de aer condiționat din UE va crește de la mai puțin de 7 milioane în 1990 la peste 100 de milioane în 2030.

În ciuda acestei creșteri dramatice, aerul condiționat reprezintă în continuare doar aproximativ 0,6% din consumul de energie al gospodăriilor din Europa

Datele arată că Italia este de departe cel mai mare consumator de aer condiționat din UE. Aceasta reprezintă o treime din totalul energiei electrice consumate de aerul condiționat în cele 27 de state membre, în ciuda faptului că are unele dintre cele mai mari prețuri la energia electrică din Europa. Pe locul al doilea se află Grecia, urmată de Franța, Spania și Germania.

Presiune asupra centralelor electrice pe măsură ce temperaturile cresc

Valurile de căldură nu doar cresc cererea de energie electrică, ci pot reduce și producția de energie din anumite surse.

Mai multe țări europene au fost nevoite să reducă în mod repetat producția de energie electrică sau să închidă reactoarele nucleare din cauza căldurii extreme din această vară.

În timpul valului de căldură din perioada 28 iunie – 2 iulie, 17 din cele 18 centrale nucleare din Franța s-au confruntat cu reduceri de capacitate, unele dintre ele fiind închise complet.

Ultimul val de căldură a dus la multiple avertismente privind reducerea alimentării cu energie electrică, în special pe râul Rhône din estul țării și pe Garonne din vestul țării. Aproximativ trei sferturi din teritoriul continental al țării s-a confruntat miercuri cu alerte de căldură, iar în sud-vestul țării s-au înregistrat temperaturi record.

De ce reprezintă căldura extremă o problemă pentru centralele nucleare? Pentru a răci reactoarele, se pompează apă din râurile locale sau din mare. Apoi, aceasta este eliberată la o temperatură mai ridicată.

Însă valurile de căldură înseamnă că apa pompată este deja caldă la început. Acest lucru afectează capacitatea centralei de a o utiliza pentru răcire, iar dacă apa eliberată este prea caldă, poate pune în pericol biodiversitatea locală.

Construită pentru climă mai blândă și mai previzibilă, rețeaua europeană se confruntă, de asemenea, cu dificultăți în condiții de căldură extremă. La începutul lunii iulie, întreruperi de curent au afectat părți din Roma, Florența, Bergamo și Milano, deoarece infrastructura învechită a Italiei a fost împinsă la limită de condițiile meteorologice.

O parte din vină a fost atribuită efortului de a echilibra sistemul din cauza creșterii cererii de energie electrică din partea sistemelor de răcire. Dar furnizorul de energie Enel a declarat că și cablurile subterane s-au dilatat și s-au supraîncălzit. La temperaturi ridicate, cablurile subterane au dificultăți în a disipa căldura.

Fără eforturi de modernizare a rețelei și de creștere a rezistenței acesteia la condiții meteorologice extreme, testul direct de stres al valurilor de căldură tot mai frecvente ar putea duce la mai multe întreruperi de curent, precum cele înregistrate în Italia.

Pot energiile regenerabile să ajute rețelele electrice să se adapteze?

Deși condițiile însorite aduc căldură, ele pot genera și mai multă energie electrică.

În iunie 2025 s-a înregistrat cea mai mare producție lunară de energie solară din UE, reprezentând peste 40% din producția din Țările de Jos și 35% din Grecia.

Creșterea producției de energie solară a asigurat alimentarea rețelei electrice în timpul zilei. Aceasta a fost cea mai abundentă la prânz, când cererea de energie pentru aerul condiționat era cea mai mare, contribuind la reducerea presiunii asupra rețelei și la prevenirea întreruperilor de curent.

„Centralele termice au înregistrat întreruperi, cauzate de problemele de răcire din instalațiile nucleare, în timp ce performanța solară puternică a contribuit la stabilizarea rețelelor suprasolicitate”,

spune Czyzak.

„Investițiile în rețele flexibile, alimentate cu energie regenerabilă, vor contribui la reziliența sistemului energetic și la menținerea costurilor la un nivel scăzut.”

În alte părți, valurile de căldură din iulie au provocat prăbușirea producției de energie eoliană. În timpul unei perioade fără precedent de temperaturi ridicate, Finlanda a înregistrat o scădere drastică a producției de energie eoliană, aceasta fiind printre cele mai slabe din istorie. Țara a apelat la energia hidroelectrică, dar aceasta nu a fost suficientă pentru a acoperi deficitul de producție.

Turbinele eoliene au fost aproape oprite în Marea Britanie săptămâna aceasta, din cauza valului de căldură care a adus condiții de calm. Vântul a reprezentat doar 5% din mixul energetic miercuri, iar gazul a crescut la peste o treime, potrivit datelor furnizate de Operatorul Național al Sistemului Energetic.

Aceste extreme subliniază rolul tot mai important al energiei solare în rezistența la valurile de căldură, dar arată și că energiile regenerabile nu sunt o soluție miraculoasă dacă nu sunt susținute de sisteme de stocare și rețele mai inteligente.