Magistrații țin cu dinții de privilegii: sute de procurori și judecători au intrat azi în ”grevă”
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au anunțat pe parcursul zilei de marți, 26 august, că își suspendă activitatea ”pe durată nedeterminată”, până la retragerea proiectului referitor la pensiile speciale ale magistraților, transmite Digi24.ro.
De asemenea, potrivit unor surse citate de G4 Media, Adunarea Generală a judecătorilor de la Curtea de Apel București a decis marți, 26 august, să suspende toate ședințele de judecată, cu excepția măsurilor care sunt de competența judecătorului de drepturi și libertăți și a măsurilor privative de libertate.
Așa-zisa ”suspendare a activității” nu poate fi numită propriu-zis ”grevă”, întrucât Legea nr.168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă le refuză magistraților, în mod explicit, dreptul la grevă. De asemenea, Legea nr.54/2003 privind sindicatele, le interzice constituirea în sindicate. Practica din ultimii ani arată că, de fapt, magistrații driblează legea fără probleme: ”grevei” i-au găsit o altă denumire, iar Consiliul Superior al Magistraturii și diversele asociații profesionale țin foarte bine loc de sindicate.
Într-un comunicat de presă, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat convocarea adunărilor generale ale judecătorilor și procurorilor pe parcursul zilelor de 26 și 27 august, pentru a dezbate modificările la statutul magistraților.
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au anunțat că vor protesta prin:
- Suspendarea activităților de urmărire penală, cu anumite excepții;
- Suspendarea activității de supraveghere a urmăririi penale de către procuror în dosarele penale;
- Suspendarea activității de primire a dosarelor penale în care organele de cercetare penală formulează propuneri terminare a urmăririi penale;
- Suspendarea activității de soluționare a plângerilor formulate împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată;
- Suspendarea activității de soluționare a cererilor formulate de părți sau de alte instituții;
- Suspendarea activității cu publicului și a oricăror alte activități conexe de urmărire penală.
Decizia vine după ce CSM a anunțat convocarea adunărilor generale ale judecătorilor și procurorilor pentru a dezbate modificările aduse de Guvern în ceea ce privește pensiile magistraților.
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București, au decis, în unanimitate, în adunarea generală organizată la nivelul instituțiie, că proiectul Guvernului „nu rezolvă niciuna dintre inechitățile sociale” și că, dacă ar fi adoptat, magistrații vor ieși din sistem.
În plus, ei au acuzat că din proiect „lipsește o etapizare reală și măsuri tranzitorii” și că „este elaborat în lipsa unei fundamentări reale”.
CSM, reacție violentă la propunerea Guvernului
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a subliniat, într-un comunicat trimis pe 21 august, că ”au escaladat atitudinile publice ostile față de judecători și procurori”.
Această escaladare, în opinia CSM, s-ar manifesta prin:
- „luări de poziție repetate ale reprezentanților care compun coaliția de guvernare” care „urmăresc să culpabilizeze sistemul judiciar pentru dificultățile economice și bugetare cu care se confruntă societatea românească în prezent și să distragă atenția de la cauzele adevărate ale acestora”;
- „intensificarea campaniei pe care diferite instituții media o derulează împotriva sistemului judiciar”;
- „promovarea agresivă” din zona factorului politic și a mass-mediei „care îl susține” a ideii că intenția premierului Ilie Bolojan de a modifica pensiile speciale ale magistraților „ar urmări de fapt să pună capăt unor privilegii”;
- „ignorarea argumentelor reprezentanților sistemului judiciar” și „punerea constantă în discuție a statutului judecătorilor și procurorilor, în atmosferă de ură publică generată de acțiunile iresponsabile ale factorului politic”;
- „disprețul pe care unii exponenți ai factorului politic sau din mass-media îl manifestă constant față de magistrați”, deși „sunt bine cunoscute” eforturile judecătorilor și procurorilor „care își exercită atribuțiile cu onestitate și profesionalism”.
CSM susține că toate acțiunile de mai sus ar avea ca scop
”… să inducă ideea că sistemul judiciar este doar un instrument la discreția factorului politic care, în pofida oricărei valori a statului de drept, ar putea să impună justiției tot ceea ce își dorește.”
Forul magistraților mai subliniază că
”… orice intervenție normativă sau de altă natură cu privire la judecători și procurori să fie precedată de un dialog real cu sistemul judiciar”
și să conțină inclusiv
”… o justificare transparentă a măsurilor și asigurarea proporționalității acestora cu specificul, complexitatea și riscurile inerente activității judiciare”.
Magistrații îl fac pe Bolojan ”dictator”
CSM mai menționează că modificările aduse pensiilor speciale ale magistraților ”afectează grav independența justiției” și că nu există ”nicio justificare a acestui demers în condițiile în care reforma sistemului pensiilor de serviciu a fost realizată prin Legea 282/2023”.
În același timp, CSM mai acuză că propunerile Guvernului de a modifica pensiile magistraților reprezintă
”… o atitudine inadmisibilă care concretizează o poziție inflexibilă, de forță și de autoritate a puterii executive în raport cu puterea judecătorească, inacceptabilă într-o societate democratică și specifică societăților autocratice.”
În plus, forul magistraților mai acuză Guvernul Bolojan că și-a manifestat puterea într-un mod ”contrar principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor și principiului cooperării loiale”.
În același timp, forul magistraților a subliniat că în 26 și 27 august vor fi convocate adunările generale ale judecătorilor și procurorilor pentru a emite un punct de vedere cu privire la proiectul care le modifică pensiile.
Proiectul legat de pensiile magistraților ar urma să fie cuprins în al doilea pachet de măsuri adoptat de Guvern.
Acesta prevede un plafon maxim calculat la 70% din ultimul salariu net în cazul pensiilor pentru magistrați.
Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 65 de ani, mai prevede noua variantă a legii.









