Schimbări climatice | Vopseaua mașinii tale agravează efectul de insulă termică urbană
Într-un nou studiu publicat în City and Environment Interactions, oamenii de știință au descoperit că vehiculele de culoare închisă radiază mult mai multă căldură decât cele de culoare deschisă, ridicând temperatura aerului din apropiere cu câteva grade, potrivit Euronews.
La scară largă, cu mii de mașini parcate, acest factor ascuns ar putea agrava semnificativ efectul de insulă de căldură urbană, când orașele devin mult mai calde decât împrejurimile lor.
Mașinile de culoare închisă acționează ca niște radiatoare
Márcia Matias și colegii săi de la Universitatea din Lisabona au măsurat temperatura aerului din jurul a două mașini, una neagră și una albă, lăsate în aer liber timp de mai mult de cinci ore sub cerul senin de vară. La 36 °C, mașina neagră a ridicat temperatura aerului din apropiere cu până la 3,8 °C în comparație cu asfaltul de lângă ea. Mașina albă a avut un impact mult mai mic.
Diferența se datorează luminii reflectate de culori.
Vopseaua albă reflectă între 75 și 85% din lumina solară incidentă. Vopseaua neagră reflectă doar 5-10%, absorbind restul. Și, spre deosebire de asfalt, care este gros și se încălzește lent, caroseria subțire a mașinii se încălzește rapid și eliberează căldura direct în aer.
„Imaginați-vă mii de mașini parcate în tot orașul, fiecare dintre ele acționând ca o mică sursă de căldură sau un scut termic”,
spune Matias.
„Culoarea lor poate influența temperatura percepută pe străzi.”
Ce este mai exact efectul insulei de căldură urbane?
Potrivit Copernicus, programul de observare a Pământului al UE, o insulă de căldură urbană este o zonă a orașului care este semnificativ mai caldă decât împrejurimile rurale din cauza activității umane și a infrastructurii.
Suprafețele pavate absorb și stochează căldura, în timp ce clădirile dense reduc circulația aerului, reținând căldura. Mașinile, aerul condiționat și activitatea industrială adaugă și mai multă căldură.
Noaptea, efectul este cel mai puternic. Orașele pot rămâne cu până la 10 °C mai calde decât zonele rurale înconjurătoare, deoarece betonul, asfaltul și oțelul eliberează încet căldura pe care au stocat-o în timpul zilei. În timpul verii, temperaturile la suprafață în orașele europene pot crește cu 10-15 °C mai mult decât în zonele rurale înconjurătoare, unde plantele, pădurile și câmpurile răcoresc aerul.
Având în vedere că aproximativ 70% dintre europeni trăiesc în zone urbane, această diferență face ca efectul insulei de căldură urbane să fie o problemă urgentă de sănătate publică.
De ce Europa este deosebit de vulnerabilă
Europa a fost lovită de valuri de căldură record în ultimii ani, cu temperaturi care au depășit 40°C în mai multe orașe numai în această vară.
Un studiu realizat vara trecută a constatat că schimbările climatice au triplat numărul deceselor cauzate de un eveniment de căldură extremă.
Stresul termic nu provoacă doar disconfort. Expunerea repetată poate accelera îmbătrânirea biologică, afecta sănătatea mintală și face copiii mai vulnerabili la deshidratare, boli respiratorii și chiar la deces. Persoanele în vârstă și cele cu afecțiuni preexistente sunt expuse celor mai mari riscuri.
În orașe precum Londra și Paris, unde temperaturile nocturne pot fi cu până la 4°C mai ridicate decât în zonele înconjurătoare, lipsa răcorii după apusul soarelui nu face decât să agraveze pericolul.
Cum ripostează orașele
În toată Europa, unele orașe se grăbesc acum să se adapteze. Unele, precum Barcelona, au desemnat adăposturi climatice – clădiri publice precum biblioteci, școli sau muzee care rămân deschise în timpul valurilor de căldură pentru a oferi spații mai răcoroase locuitorilor.
Altele își ecologizează străzile. În orașul olandez Breda, malurile râurilor au fost transformate în grădini, iar dalele de beton au fost înlocuite cu iarbă și copaci. Acum, 60% din oraș este spațiu verde. Până în 2030, liderii locali își propun să facă din Breda unul dintre cele mai bogate orașe din Europa din punct de vedere al naturii.
Aceste proiecte necesită timp și investiții. De aceea, strategii mai rapide și mai ieftine, cum ar fi creșterea reflectivității urbane, câștigă atenție. Mașinile, așa cum sugerează acest studiu, ar putea face parte din acest set de instrumente.
Cercetătorii au calculat că revopsirea mașinilor de culoare închisă din Lisabona în nuanțe mai deschise ar putea dubla reflectivitatea anumitor străzi de la aproximativ 20% la aproape 40% și ar putea reduce temperatura aerului de la suprafață în zilele calde și fără vânt.
Sarah Berk, cercetătoare în domeniul climei la Universitatea din Carolina de Nord, consideră această abordare „inedită”, întrucât majoritatea cercetărilor privind răcirea orașelor s-au concentrat pe acoperișuri reflectorizante sau pavaje mai deschise la culoare.
„Vehiculele sunt o piesă surprinzător de neglijată în puzzle-ul căldurii urbane”,
spune ea.
Flotele de taxiuri, camionete de livrare sau vehicule municipale ar putea fi candidați deosebit de eficienți pentru vopsirea în culori mai deschise, adaugă Matias.









