INS a confirmat creșterea anemică de 0.3% din primul semestru. Care au fost ”motoarele” economiei?
Produsul intern brut (PIB) al României a crescut în primul semestru din 2025 cu doar 0,3%, pe serie brută, comparativ cu S1/2024 şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier, arată datele provizorii transmise vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În T2/2025, economia României a înregistrat o creştere de 0,3%, pe seria brută şi de 2,1% pe seria ajustată sezonier, faţă de perioada similară a anului trecut.
Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat semnificativ ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2025 în varianta provizorie faţă de varianta -semnal- publicată în 14 august 2025, mai anunţă INS.
În termeni valorici, Produsul Intern Brut, serie brută, estimat pentru S1/2025 a fost de 826,3 mld. lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 0,3% faţă de S1/2024.
În T2/2025, Produsul Intern Brut, serie brută, a fost de 450 mld. lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 0,3% faţă de T2/2024.
Potrivit INS, o contribuţie pozitivă la creşterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri:
- Construcţiile (plus 0,3%), cu o pondere de 5,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu plus 5,6%;
- Informaţiile şi comunicaţiile (plus 0,1%) cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu plus 1,1%.
O contribuţie negativă la creşterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri:
- Industria (minus 0,3%), cu o pondere de 16,1% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu 1,5%;
- Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele (minus 0,1%), cu o pondere de 22,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu 0,2%;
- Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice;activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (minus 0,2%), cu o pondere de 7,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 2,9%.
Următoarele sectoare nu au contribuit la creşterea PIB:
- Agricultura, silvicultura şi pescuitul cu o pondere de 1,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,7%;
- Intermederile financiare şi asigurările cu o pondere de 3,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a diminuat cu 0,4%;
- Tranzacţiile imobiliare cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a stagnat;
- Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială cu o pondere de 14,0% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,1%;
- Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii cu o pondere de 3,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 0,2%.
Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 10,6% la formarea PIB, au contribuit cu 0,5% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu 5,0%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, evoluţia s-a datorat, în principal:
- Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărui volum s-a majorat cu 1,4%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB;
- Cheltuielii pentru consumul final individual al administraţiilor publice, al cărui volum s-a redus cu 3,2%, contribuind cu minus 0,3% la modificarea PIB;
- Consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum s-a diminuat cu 1,6%, contribuind cu minus 0,2% la modificarea PIB;
- Formării brute de capital fix, al cărui volum s-a majorat cu 2,0%, contribuind cu 0,5% la creşterea PIB.
Exportul net a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB (minus 1,4%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 5,6% corelat cu o creştere mai lentă a volumului exporturilor de bunuri şi servicii (2,8%).









