INS: Aproape 90% dintre angajați solicită un timp de lucru între 30 și 40 de ore pe săptămână

Aproape nouă din zece persoane ocupate desfăşoară activităţi care solicită un timp de lucru de 30-40 de ore săptămânal, dar nu este de neglijat nici proporţia persoanelor care sunt ocupate în activităţi ce depăşesc 40 ore de lucru săptămânal (8,7%), conform datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică în Ancheta privind Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România în anul 2024.

Potrivit sursei citate, pe medii de rezidenţă, diferenţieri importante se constată în cazul persoanelor care lucrează 30-40 ore pe săptămână: ponderea acestor persoane a fost de 94% în mediul urban, cu 10,6 puncte procentuale mai mare decât în rural. S-a constatat însă că ponderea este mai mare în mediul rural pentru persoanele care lucrează peste 40 ore (13,3%), de 2,5 ori mai mare decât ponderea persoanelor de 16 ani şi peste cu acest program de lucru săptămânal, din mediul urban.

Un program obişnuit de lucru care depăşeşte 40 ore săptămânal se întâlneşte mai frecvent în cazul bărbaţilor (11,1%), decât al femeilor (5,5%), acestea din urmă înregistrând o pondere mai mare în cazul activităţilor care necesită un program de lucru între 30 – 40 ore pe săptămână (92,8% în cazul femeilor), fiind cu 5,7 puncte procentuale mai mare faţă de cel al bărbaţilor cu acelaşi program de lucru săptămânal.

Dintre persoanele ocupate cu program de lucru prelungit de peste 40 de ore pe săptămână, în funcţie de nivelul educaţional al acestora, se evidenţiază persoanele cu nivel scăzut de educaţie, ponderea acestora fiind de 20,5%.

“Numai 3,8% dintre persoanele cu nivel superior de educaţie au declarat un program de lucru de peste 40 ore săptămânal, în timp ce 95,8% dintre persoanele cu studii superioare au declarat un program de lucru obişnuit de 30-40 ore pe săptămână”, se menţionează în cercetarea INS.

Structura pe grupe de vârstă a populaţiei ocupate arată o distribuţie relativ echilibrată: mai puţin de o treime dintre persoanele ocupate sunt persoane în vârstă de 50 ani şi peste, 45,7% sunt persoane din grupa de vârstă 35-49 ani, iar un sfert (25,3%) sunt persoane tinere, sub 35 ani. În general, din distribuţia după sex şi vârstă a persoanelor ocupate nu rezultă diferenţieri majore, totuşi ponderea femeilor este superioară celei a bărbaţilor la grupa de vârstă 25-34 ani, cu un punct procentual şi la grupa de vârstă 35-49 ani, cu 4 puncte procentuale şi inferioară la toate celelalte grupe de vârstă, cu 0,2 – 2,2 puncte procentuale.

“Nivelul de educaţie mai ridicat, precum şi încheierea mai devreme a vieţii active comparativ cu locuitorii de la sate şi comune care continuă să lucreze în agricultură şi la vârste înaintate, fac ca populaţia ocupată din mediul urban să fie mai concentrată în grupele mediane de vârstă, iar ponderea persoanelor ocupate în vârstă (de 65 ani şi peste) din mediul rural să o depăşească pe cea din mediul urban, cu 0,7 puncte procentuale”,

explică INS.

Statutul profesional majoritar este cel de salariat, 86,6% dintre persoanele ocupate menţionând că au un astfel de statut. Ponderea salariaţilor în populaţia ocupată din mediul urban (95,1%) este de aproape 1,3 ori mai mare decât cea din rural, iar ponderea altor categorii de persoane ocupate din mediul rural (25,3%) este, în anul 2024, de 5,2 ori mai mare decât cea din urban.

Conform Anchetei asupra calităţii vieţii, dintre salariaţii cu contract pe termen nedeterminat, 99,3% lucrează în baza unui contract de muncă scris, ponderea acestora fiind superioară în mediul rural cu 0,1 puncte procentuale celei din mediul urban (99,4% în rural, faţă de 99,3% în urban).

Pe regiuni de dezvoltare se constată că regiunea Vest deţine ponderea cea mai mare a salariaţilor cu contract de muncă scris pe perioadă nedeterminată, din total salariaţi cu contract pe termen nedeterminat (99,9%), iar regiunea Sud-Vest Oltenia, cea mai mică pondere (97,5%).