Studiu INSCOP: românii sunt nehotărâți și polarizați, între stânga economică și dreapta culturală
Peste 60% din români consideră că statul ar trebui să intervină mai mult în economia națională. Un procent apropiat consideră prioritare tradiția și păstrarea valorilor naționale. Datele provin din cel mai recent sondaj din seria Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, realizat în perioada în perioada 1 – 9 septembrie 2025.
Intervenționism economic
61,3% dintre respondenții barometrului cred că statul ar trebui să intervină mai mult în economie, în timp ce 33% susțin piața liberă cu intervenții minime. 5,1% au declarat că nu știu, iar 0,6% nu au răspuns.
Opinia favorabilă intervenționismului este împărtășită de 71% dintre votanții PSD, 68% dintre cei ai PNL, 61% ai USR și 57% ai AUR. De asemenea, 67% dintre tinerii sub 30 de ani și 72% dintre angajații la stat consideră că statul trebuie să intervină mai mult.
În privința pieței libere cu reglementări minime, opțiunea este împărtășită de 38% dintre votanții USR și 37% dintre cei ai AUR, precum și de 39% dintre persoanele cu studii superioare.
Conservatorism cultural
58,3% dintre români consideră că tradiția și păstrarea valorilor naționale sunt prioritare, iar 36,7% aleg progresul și adaptarea la schimbările moderne. 4,7% nu știu, iar 0,3% nu au răspuns.
Tradiția este preferată de 67% dintre votanții PSD și 75% dintre cei ai AUR, în timp ce progresul este susținut de 77% dintre votanții USR și 49% dintre cei ai PNL. Tinerii până în 30 de ani se orientează majoritar spre progres (60%), iar persoanele peste 60 de ani spre tradiție (66%).
”O polarizare generațională și educațională”
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a explicat că datele arată o orientare hibridă a societății românești, care combină ”reflexe ale stângii tradiționale” privind rolul statului în economie cu ”reflexe ale dreptei tradiționale” axate pe valori și identitate națională.
”Barometrul Informat.ro-INSCOP arată că o mare parte a societății românești (aproximativ 60%) împărtășește o orientare de valori hibride, un melanj între intervenționismul economic și conservatorismul cultural care combină reflexele stângii tradiționale (care hiperbolizează rolul statului în economie) și reflexe ale dreptei tradiționale (care pune accentul pe tradiții și valori naționale).
Aceste opțiuni ale populației pot explica parțial adeziunea la reprezentări politice specifice populismului conservator.
Deși ne aflăm în vârful unui ciclu în care acumularea și dezvoltarea economică ale României sunt masive comparativ cu situația de pauperizare generală din urmă cu 20 sau 30 de ani, distribuția inegală a avuției, sentimentul de insecuritate socială, crizele economice, inflația, diversele tendințe ideologice globale, exacerbate de războiul informațional alimentează o cultură economică în care securitatea socială și redistribuirea sunt percepute ca priorități față de eficiența pieței.
Aceste percepții sunt chiar mai intense în rândul tinerilor (18-29 de ani), cei mai atașați de ideea că statul ar trebui să intervină mai mult în economie.
Totuși, proporția de o treime din populație pro-piață liberă indică existența unei baze consistente pentru politici de liberalizare, mai ales în anumite segmente socio-demografice.
În ceea ce privește conservatorismul cultural, datele de profil arată că tinerii (18–29 ani) și persoanele cu educație superioară se orientează masiv către progres și modernizare, în timp ce grupele mai vârstnice și mediul rural privilegiază tradiția.
Datele Barometrului Informat.ro-INSCOP arată o polarizare generațională și educațională care se poate traduce în clivaje politice și culturale pe termen mediu.
Aceste opțiuni sugerează o orientare spre securitate și stabilitate, mai degrabă decât spre risc și schimbare.
În plan politic, ele creează, aparent, un teren fertil pentru partide sau lideri care promit protecție socială și identitate națională.
Totuși, aproape 4 din 10 români pun accent pe progres și modernizare. Faptul că aceștia se regăsesc în special în rândul tinerilor, urbanului mare și a populației cu educație superioară arată că, pe termen lung, societatea românească ar putea evolua spre mai multă deschidere și modernizare, chiar dacă în prezent domină reflexele conservatoare.
Subiectul este unul cu profunde implicații pentru viitorul României și necesită cercetări aprofundate”,
a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Precizări metodologice
Datele au fost culese în perioada 1-9 septembrie 2025.
Sondajul a fost realizat prin metoda interviului prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1103 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.













