Brăduț Boloș: Cum ar putea arăta un pachet real de reformă pentru România
Autor: Brăduț Boloș, Economist, Doctor în Finanţe, absolvent al UBB Cluj-Napoca, lector la Universitatea Petru Maior din Târgu Mureş vreme de 13 ani, a activat în cadrul AIESEC şi SMUCR a fost Assistant Professor la Universitatea din Buraimi, Oman, în prezent cadru didactic asociat al UMFST Târgu Mureș, pentru contributors.ro
România se află într-un moment critic: deficitul bugetar a scăpat de sub control, decalajele sociale și teritoriale se adâncesc, iar investițiile strategice sunt fragmentate și adesea fără coerență. România are nevoie de direcție, de un plan acceptabil de măsuri, fie ele și controversate, da al căror impact să fie orientat în două direcții, impact financiar real și impact de imagine, în mod special pentru finanțele internaționale
În loc de cârpeli fiscale și măsuri reactive, avem nevoie de un pachet de reformă comprehensiv, construit pe patru piloni clasici ai politicii economice: macrostabilizare, alocare, redistribuire și dezvoltare.
Soluțiile pe care le propun sunt exemplificative, și, în lipsa unei dezbateri ample și a unei asumări politice sunt, din păcate, povești.
Macrostabilizare
Obiectul macrostabilizării este de a menține stabilitatea economică generală – ocupare, prețuri, balanță externă, creștere sustenabilă, sau capacitatea statului de a ține economia „pe linia de plutire” prin controlul deficitului, al datoriei și al inflației, pentru ca restul politicilor (alocare, redistribuire, dezvoltare) să poată funcționa.
Prin urmare eu propun câteva măsuri din această categorie:
- TVA pe blockchain – o soluție tehnologică care ar închide caruselele de fraudă și ar aduce 2–3% din PIB în plus la buget. Este o soluție pe termen lung, ultra-modernă, testată în prezent în Emiratele Arabe Unite, complet compatibilă cu reglementările UE, dacă, se asigură respectarea GDPR și a altor cerințe.
- Digitalizarea ANAF – generalizarea SAF-T și e-Factura, conectarea caselor de marcat la servere în timp real. Acest proces este început, dar, trebuie eforturi susținute pentru a fi finalizat si pentru a deveni realmente operațional.
- Introducerea unui cont nou în clasa 10 (1035 ”Fonduri puse la dispoziție de asociați/Acționari” care preia din contul 455 actual toate împrumuturile făcute de asociați cu scadență mai mare de 6 luni sau fără scadenta. Asta ar îmbunătăți cred eu, conformitatea cu IAS/IFRS, făcând capitalul propriu real vizibil, bilanțuri sănătoase și mai puține abuzuri prin insolvențe.
- Insolvență cu termen maxim de 6 luni (fast-track pentru IMM-uri) – recuperare rapidă a capitalului și eliminarea „firmelor zombi”. Asta ar fi abordarea implicită pentru insolvențe până la un anumit plafon de valoare. Asta ar permite mobilizarea mai rapidă a activelor blocate în insolvențe, înainte ca deprecierea lor fizică și morală să ducă la devalorizarea lor.
- Introducerea unei răspunderi clare pentru nerespectarea Calendarului elaborării Bugetului. Suntem în Septembrie și trebuia sa avem deja un draft de buget pe 2026, personal nu am găsit absolut nimic pe tema asta.
- Auditarea tuturor instituțiilor și identificarea elementelor structurale care generează blocaje, ineficiență sau risipă. Nu există soluții magice și general aplicabile, doar un efort de optimizare care trebuie să fie continuu și consistent.
Mesajul transmis: România își pune ordine în finanțe și redevine credibilă în fața investitorilor și a Bruxelles-ului.
Alocare
Alocarea este procesul prin care statul susține creșterea calitativă și cantitativă a factorilor de producție: muncă, natură, capital.
- Orientarea a 70% din investiții modernizarea infrastructurii energetice – rețele, nuclear, regenerabile, stocare, interconectări. Fără energie ieftină și stabilă orice idei de industrializare sunt fantezii. Energia consumă o felie prea mare din bugetul familial, erodând puterea de cumpărare și reducând diversitatea consumului.
- Extinderea contingentului de muncitori străini (100.000 → 600.000) – pentru a acoperi lipsa acută de forță de muncă și a susține marile proiecte. Trebuie creat un cadru legal care să permită aducerea în România a resursei umane deficitare în numere și cantități suficiente.
- Explorarea, identificarea și demararea procedurilor de concesionare de zăcăminte
- Crearea cadrului legal pentru activități care lipsesc din ecosistemul financiar sau sunt sub-dezvoltate. (micro-banking, entități de finanțe islamice, firme de recuperare, case de licitații, crowd-funding, etc)
- Crearea unui cadru favorabil dezvoltării păturii antreprenoriale.
Mesajul transmis: România investește inteligent, nu mai irosește resursele.
Redistribuire
Rolul redistribuirii este de a corecta inegalitățile sociale și economice, astfel încât rezultatele pieței să fie compatibile cu un nivel acceptabil de echitate și coeziune socială.
- Dezvoltare rurală integrată – drumuri, internet, servicii publice, sprijin pentru cooperative și agroprocesare locală.
- Accent pe munca la distanță – cadru legal favorabil pentru munca de la distanță, sprijin pentru o infrastructura care sa faciliteze munca de la distanță. Scopul este de a reduce traficul și supra-aglomerarea zonelor urbane și de a readuce în zona de interes construcțiile și terenurile de construcții în întreaga țară.
- Extinderea formelor de finanțare în care cetățenii aleg direct, măcar parțial, modul în care sunt folosite impozitele colectate. Pentru marile proiecte în discuție, anual, o parte din impozite ar trebui să fie alocate direct de cetățeni. De exemplu, odată cu plata impozitului pe construcții se bifează la alegere un proiect dintr-o listă propusă de autoritățile locale, și un procent din banii colectați este direcționat spre acel proiect.
Mesajul transmis: România nu lasă în urmă jumătate din populație și nu își sufocă orașele mari. Satul și orașul mic trebuie readuse în modernitate.
Dezvoltare
Tranziția verde, digitalizarea, politica industrială – sunt obiective ale Uniunii Europene, pe care le urmăm pentru că suntem parte din UE. Dar România are nevoie și de o direcție proprie.
- Crearea unui Fond Suveran, alimentat din concesiuni, resurse energetice și din dividendele companiilor de stat. Fondul ar capitaliza pe termen lung aceste venituri și ar oferi tuturor cetățenilor un dividend social anual. Este singura cale realistă prin care România poate construi un nou contract social, într-o lume în care joburile industriale și multe servicii tradiționale vor dispărea. Resursele țării aparțin tuturor, iar beneficiile lor revin direct fiecărui cetățean.
- Crearea unui context favorabil familiei cu copii. Fără copii nu avem viitor. Eventual putem deveni o memorie undeva in cloud câtă vreme o AI considera informația relevantă.
Ne dorim cu toții reindustrializarea României, și, în opinia mea, măsurile propuse mai sus pot genera acest efect. Mai exact, punctele cheie sunt energia și forța de muncă, dar, trebuie acumulate cu stăruință avantaje care să creeze un mediu dezirabil pentru investitori. Ceea ce cred că trebuie evitat este ca statul să inițieze și să finanțeze dezvoltarea industrială, cu excepția poate a industriei legată de zona de apărare.
Concluzie
Un pachet de reformă real pentru România nu înseamnă doar creșteri de taxe și austeritate. Înseamnă:
– Macrostabilizare – disciplină fiscală și deficit sub control.
– Alocare – investiții în energie și resurse umane.
– Redistribuire – coeziune socială și echilibru teritorial.
– Dezvoltare – un fond suveran care transformă resursele în prosperitate comună.
Evident toate soluțiile propuse de mine au o mulțime de probleme, o problemă comună fiind faptul că toate ideile sunt bune până se încearcă să fie puse în practică.
Probabil ideea de a aduce un număr masiv de muncitori străini va fi cea mai controversată idee, dar trebuie spus un lucru: concedierea bugetarilor va elibera o forță de muncă complet inadecvată nevoilor, profilul statistic al bugetarului concediat fiind femeie cu vârsta probabil peste 50 de ani cu studii superioare, un profil total nepotrivit cu cel necesar in agricultură sau construcții (tânăr, preferabil bărbat, cu o stare de sănătate bună și condiție fizică foarte bună). Numai comuniștii au trimis funcționari, profesori și medici la cules si la canal, și cred că pot presupune că productivitatea nu era pe lista lor de priorități.
Probabil Fondul Suveran de Investiții pare unora o nouă sinecură și, sincer, dacă nu este implementată bine măsura, poate foarte ușor deveni o sinecură sau și mai rău o altă căpușă pe banii publici. Problema este următoarea criză, criza generată de AI, care va genera un șomaj de dimensiuni apocaliptice în toată lumea dezvoltată. În acest context. FSI poate fi nucleul de la care se pornește în direcția Venitului Minim Universal, singura soluție pentru supraviețuirea financiară a populației în condițiile în care munca se automatizează, deci nu mai generează salarii, și, în final, singura soluție pentru un stat cu segmentul majoritar al populației în zona de pensie.
Ruralizarea, este poate fenomenul invers urbanizării cu care ne-am obișnuit, dar, haideți să fim onești, orașele au devenit insuportabil de aglomerate și de poluate, si, cu preturi la imobiliare care sunt din ce in ce mai fanteziste in relație cu puterea de cumpărare.
Sunt enorm de multe măsuri posibile, unele fezabile, unele spectaculoase chiar, ca rezultate potențiale. Îmi doresc mult o dezbatere reală pe această temă în care să fie atrași oameni cu idei, și în care etichetele să fie interzise.









