Cu ochii migdalați larg deschiși | Ce concluzii au tras gazdele după turneul asiatic al lui Trump?
După luni bune de amenințări repetate cu creșterea taxelor vamale și insistențe legate de mărirea cheltuielilor bugetare pentru apărare și securitate venite dinspre Washington, aliații Statelor Unite din Asia de Est și Sud-Est aveau suficiente motive să fie circumspecți în legătură cu rezultatele turneului asiatic al președintelui Donald Trump. În cele din urmă, se pare că temerile lor nu aveau temei, iar mesajul general al vizitei a fost unul clar și liniștitor – ”SUA încă vă susțin”, notează publicația Bloomberg într-o analiză dedicată vizitelor președintelui SUA în mai multe țări asiatice.
În Coreea de Sud, Trump a declarat deschis că relația dintre SUA și țara-gazdă este precum cea dintr-un mariaj solid, abordând franc și unele dintre preocupările Seulului cu privire la o promisiune de investiții de 350 de miliarde de dolari și aprobând cererea sud-coreenilor pentru achiziția de submarine cu propulsie nucleară.
În Japonia, el i-a spus noii prim-ministre Sanae Takaichi că îi poate cere ajutorul ”în orice privință”.
În China, după întâlnirea cu omologul său Xi Jinping, nu a șovăit deloc când a venit vorba despre angajamentul SUA față de Taiwan, în timp ce șeful Pentagonului, Pete Hegseth, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la activitățile navale ale Beijing-ului în jurul insulei.
Prieteni, dar brânza-i pe bani
Mai mult, președintele american a încercat să repare legăturile ceva mai șubrede cu națiunile din Asia de Sud-Est care au devenit în ultimii ani mai apropiate de Beijing, vizând principalele lor motoare de creștere economică. A semnat acorduri comerciale cu Cambodgia și Malaezia și cadre pentru viitoare acorduri concrete cu Thailanda și Vietnam.
Pete Hegseth, care a avut un turneu separat în regiune, a semnat un acord de apărare pe 10 ani cu India și a anunțat că exercițiile militare cu Cambodgia se vor relua pentru prima dată după opt ani de pauză.
”Este mult mai bine decât mă așteptam – încrederea, prietenia și angajamentul de a consolida relațiile sunt mai puternice decât oricând”,
a declarat premierul Malaeziei, Anwar Ibrahim, despre discuțiile sale cu Trump.
Totuși, în ciuda tuturor asigurărilor, națiunile din regiunea Asia-Pacific trebuie să se confrunte cu o realitate nefardată, în mandatul Trump 2.0, care se caracterizează printr-un acces mult mai costisitor la piața americană și printr-o inerentă imprevizibilitate a abordării lui Donald Trump în ce privește relațiile internaționale.
Nici China nu stă degeaba
Și pentru liderii chinezi, săptămâna a fost una aglomerată și plină de repere importante.
Xi Jinping a întreprins o primă vizită în Coreea de Sud după 11 ani, a avut prima sa întâlnire oficială cu un lider canadian din 2017 încoace și s-a întâlnit cu noul premier conservator al Japoniei, Sanae Takaichi.
Președintele Chinei a insistat pentru construirea de lanțuri de aprovizionare stabile și pentru o integrare economică mai profundă cu regiunea, în timp ce premierul de la Beijing, Li Qiang, a extins pactul comercial semnat cu națiunile din Asia de Sud-Est, care depind deja profund de a doua cea mai mare economie a lumii.
Varianta mieroasă a lui Trump
”Trump și-a dat seama că, dacă vrea să-și mențină relațiile bune și fidele cu Asia de Sud-Est, e bine să reducă ostilitatea și să încerce să construiască relații constructive”,
a declarat Bill Hayton, cercetător asociat în cadrul programului Asia-Pacific de la Chatham House, un grup de cercetare cu sediul la Londra, care a scris mai multe cărți despre Asia.
Ca urmare, președintele american, cunoscut adeseori prin stilul său abraziv, a preferat farmecul, fastul și stilul protocolar în timpul turneului său asiatic.
De pildă, în Malaezia, unde a participat la o reuniune a Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est, a dansat cu un grup de artiști locali și a fluturat steaguri americane și malaeziene, spre încântarea publicului care l-a aclamat cu mult entuziasm.
În Japonia, a întreprins o vizită comună cu Sanae Takaichi pe un portavion american, unde, alături de prima femeie din istorie instalată în fruntea guvernului Japoniei, a salutat protocolar, în timp ce trupele americane dislocate în Japonia îi aclamau pe cei doi.
În Coreea de Sud, a lăsat deoparte cele mai recente tensiuni din relațiile cu Canada, având ”o conversație extrem de plăcută” cu premierul canadian Mark Carney, aflat și el în vizită la Seul.
Apoi, în punctul culminant al întâlnirii sale cu Xi Jinping, s-a abținut de la practica sa obișnuită de a sta la taclale sau a intra în diverse dispute verbale cu reporterii acreditați, concentrându-se pe chestiunile actuale și pe rezultatele concrete ale discuțiilor.
”Totuși, atenția lui Trump asupra regiunii Asia-Pacific nu se ridică la o implicare pe întreg spectrul de probleme. Ca atare, nu se poate compara cu ceea ce oferă acestor țări partea chineză”,
mai constată Bill Hayton.
Pacea de un an
Întâlnirea la nivel înalt de joi, dintre Trump și Xi, a avut loc în contextul în care atât SUA, cât și China s-au contrat dur, pe tot parcursul acestui an, pe tema taxelor vamale și a restricțiilor la export, Beijingul impunând controale radicale asupra vânzărilor de materiale din pământuri rare, vitale pentru industriile tehnologice din întreaga lume, ca represalii pentru decizia Departamentului Comerțului al SUA de a-și extinde propriile restricții asupra semiconductorilor și echipamentelor de producție a acestora.
Rezultatul discuțiilor: un armistițiu de un an, care să le câștige ambelor părți timp pentru a-și reduce cât mai mult dependența una față de cealaltă, în special în domeniile strategice.
Deși nu toate problemele sunt rezolvate, există perspective: Xi i-a adresat lui Trump o nouă invitație în China pentru luna aprilie, invitație care probabil va fi onorată, lucru care oferă un impuls important pentru menținerea stabilității relației dintre cele două mari puteri economice globale.
Înainte de întâlnirea cu Xi, au existat temeri la Washington că Trump ar putea merge prea departe cu relaxarea restricțiilor față de China, mai ales în chestiuni sensibile de securitate națională. De pildă, erau voci care își exprimau temerea că liderul de la Casa Albă ar fi avut de gând să aprobe vânzarea către China a celor mai noi și puternice cipuri produse de americanii de la Nvidia. Sau că va anunța diminuarea sprijinului pentru Taiwan, insula revendicată de Beijing.
Însă niciuna dintre aceste temeri nu s-a adeverit.
Surpriza de la Seul și un concurs de lingușiri
Printre evoluțiile surprinzătoare ale acestei săptămâni asiatice s-a numărat acordul comercial încheiat între Trump și președintele sud-coreean Lee Jae Myung, care părea puțin probabil cu doar câteva zile mai devreme, având în vedere îngrijorările Coreei cu privire la detaliile promisiunii de investiții în valoare de 350 de miliarde de dolari.
Acordul a plafonat investițiile anuale ale sud-coreenilor la 20 de miliarde de dolari, calmând îngrijorările Seulului cu privire la destabilizarea pieței valutare. Și, ca bonus, Trump a dat undă verde unui obiectiv tradițional, de lungă durată, al Coreei de Sud, acela de a construi un submarin cu propulsie nucleară.
Succesele repurtate de asiatici în urma turneului diplomatic al lui Trump nu ar fi fost posibil fără o pregătire minuțioasă a abordării oaspetelui american, copleșit de valuri nesfârșite de laude și cadouri.
I s-a oferit o minge de golf de aur masiv și o crosă originală, folosită de regretatul fost premier japonez Shinzo Abe. În Coreea de Sud, i s-a oferit de-a dreptul o coroană de aur.
Apoi, a fost invitat să prezideze o ceremonie de încheiere a unui acord de pace între Thailanda și Cambodgia, după recentul conflict la frontiera dintre cele două țări.
Cireașa de pe tort: șefa guvernului japonez i-a spus că se alătură tuturor liderilor din lume care l-au nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Pace.
”Sunt convins că președintele Trump vrea să fie un om al păcii. El vrea să promoveze doar pacea și noi salutăm cu căldură acest lucru”,
a declarat și ministrul thailandez de externe, Sihasak Phuangketkeow, într-un interviu.
Întors la Washington, Trump a avut doar cuvinte de laudă în ceea ce privește soliditatea relațiilor cu țările asiatice printr-o postare pe platforma sa Truth Social:
”Au fost încheiate acorduri comerciale excelente, acum există relații pe termen lung”,
a scris Trump.
Pete Hegseth a continuat în același registru la o întâlnire regională pe teme de apărare în Malaezia, declarând reporterilor:
”Nu am plecat niciodată de aici și nici nu vom pleca nicăieri.”
Doar lapte și miere? Nu chiar
Au existat, însă, și unele asperități.
Premierul indian Narendra Modi a evitat summitul ASEAN, tocmai pentru a evita o întâlnire cu președintele american, scria Bloomberg, citând surse convergente de la New Delhi și Washington.
Ulterior, Trump a încercat să liniștească apele, spunând că Modi este ”cel mai drăguț tip”. Nu s-a abținut și l-a mai caracterizat pe premierul indian drept un ”killer”, dispus și dornic să se lupte. Felul în care au fost primite cuvintele lui Trump la New Delhi rămân un mister, dar ar putea să inflameze încă și mai mult relațiile cu India, o națiune pe care SUA o considerau, în trecutul chiar recent, o contrapondere la puterea Chinei.
”Politica externă a Statelor Unite în președinția lui Trump nu a fost niciodată una ortodoxă. De altfel, nici acum, după recentul turneu în Asia, nu văd vreun indiciu care să sugereze trecerea către o abordare mai tradițională”,
a declarat Bonnie Glaser, director general al programului Indo-Pacific de la German Marshall Fund, un cunoscut think-tank american care promovează cooperarea internațională dintre SUA și alte țări ale lumii.









