Românii privesc cu jind spre vecini: Bulgaria se pregătește de marele moment al aderării la euro
Banca Națională a Bulgariei (BNB) a prezentat materiale informaționale referitoare la designul monedelor euro din Bulgaria, care vor intra în circulație la 1 ianuarie 2026, informează Novinite.
Inițiativa este parte a unei campanii de informare mai ample a BNB în cadrul pregătirilor pentru adoptarea euro. Au fost dezvăluite două videoclipuri – unul care arată aspectul monedelor, și altul care prezintă detalii audio și informații vizuale privind design, specificațiile și simbolurile. Monedele euro au o față comună și o față națională.
Moneda de un euro îl va reprezenta pe Sf. Ioan de la Rila, iar restul monedelor pe Călărețul din Madara. Cele mai mici – de 1, 2 și 5 eurocenți, numite ‘stotinki’ în bulgară – vor păstra nuanța galbenă familiară, iar cele de 10, 20 și 50 de eurocenți vor avea o nuanță argintie.
Vânzarea seturilor de început care conțin monede euro cu partea națională bulgară va începe la 1 decembrie 2025. Aceste seturi pot fi achiziționate atât de persoanele fizice, cât și de cele juridice.
Prețul este de 20 de leva pentru persoanele fizice și de 200 de leva pentru entitățile legale. Seturile de început pot fi cumpărate de la centrele de numerar ale BNB, de la băncile comerciale și, pentru persoanele fizice, de la anumite filiale ale Poștei din Bulgaria.
Seturile de început fac parte dintr-un proces mai amplu de încărcare inițială și reîncărcare cu bancnote euro, monede euro și materiale aferente. În paralel, BNB efectuează sesiuni de pregătire privind recunoașterea bancnotelor și monedelor euro conform standardelor Băncii Centrale Europene.
România se poate uita cu invidie spre vecinii de la sud, atâta timp cât condițiile de aderare la moneda unică stabilite prin Tratatul de la Maastricht sunt aproape integral periclitate. Doar ținta de datorie publică mai mică de 70% din PIB este încă validă, deși și aceasta crește vertiginos, dar ceilalți factori de convergență sunt deja periclitați. Atât rata imensă a inflației, cât și deficitul bugetar excesiv sunt mult peste limita acceptată prin Tratatul de la Maastricht.
Atât BNR, cât și clasa politică românească evită să stabilească o țintă clară privind aderarea țării noastre la euro.









