Influența lui Putin în Balcani afectată de cele mai recente sancțiuni ale președintelui Trump

Confiscarea rafinăriilor de petrol din Bulgaria și, potențial, din Serbia arată cum influența lui Putin a scăzut în regiune de când a invadat Ucraina, scrie Bloomberg.

Când au fost impuse luna trecută cele mai recente sancțiuni ale SUA împotriva industriei petroliere ruse, Bulgaria s-a confruntat cu o problemă urgentă. Una dintre companiile vizate, Lukoil PJSC, deținea cea mai mare rafinărie de petrol din țară, moștenire a relațiilor strânse cu Moscova.

Guvernul a decis să confisceze instalația Neftohim de lângă Marea Neagră și alte active ale Lukoil. A revocat toate drepturile acționarilor și a numit un administrator pentru a negocia o eventuală vânzare. Comisia parlamentară a avut nevoie de doar 26 de secunde pentru a anula 26 de ani de proprietate și a aproba această măsură înainte de termenul limită impus de SUA pentru găsirea unei soluții.

Răsturnarea neașteptată de situație a dus la cea mai mare lovitură pentru amprenta economică a Rusiei în Balcani din ultimele decenii. Acțiunea președintelui Donald Trump împotriva companiilor petroliere ruse a lovit în miezul puterii Kremlinului într-o regiune în care Estul și Vestul se luptă de secole pentru influență.

În Serbia, guvernul ia în considerare răscumpărarea companiei petroliere și gaziere Naftna Industrija Srbije AD, preluând controlul de la proprietarul rus Gazprom PJSC. Președintele Aleksandar Vucic, aflat în dificultate, dorește să evite naționalizarea acesteia, dar trebuie să convingă Washingtonul de intențiile sale de a scăpa de Gazprom pentru a evita sancțiunile care ar putea afecta țara sa.

În Bulgaria, politicienii și analiștii și-au exprimat de ani de zile îngrijorarea cu privire la ponderea disproporționată a Rusiei în economie, în special în sectorul energetic. Lukoil s-a plâns de presiuni politice pentru a-și vinde rafinăria și cele 220 de benzinării răspândite în toată țara. Dar până acum nu s-a întâmplat nimic.

„Influența Rusiei se bazează în principal pe dominația energetică prin petrol și gaze, rămășițe ale epocii sovietice care nu au fost zdrobite de ani de zile”,

a declarat Ruslan Stefanov, economist șef la Centrul pentru Studiul Democrației din Sofia.

„O mare parte din aceasta a dispărut acum. Acestea sunt ultimele suflări, motiv pentru care provoacă atâta anxietate.”

Oficialii din Sofia și Belgrad au realizat că rămânerea în orbita Rusiei a devenit imposibilă după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Vladimir Putin în februarie 2022.

Bulgaria este membră a Uniunii Europene și urmează să adopte euro, în timp ce Serbia dorește să adere la blocul comunitar. Însă, legați de istorie și de dependența de energia rusă, guvernele au ezitat să ia măsuri.

După secole de relații strânse, puterea economică a Rusiei în cele două țări a crescut în 1999. Lukoil a cumpărat Neftohim, acum cea mai mare companie din Bulgaria. Serbia, între timp, s-a trezit izolată după ce NATO a bombardat țara pentru a-i forța armata să se retragă din Kosovo, punând capăt ultimului mare război sângeros din Balcani. Rusia a devenit un aliat cheie în sprijinirea refuzului Serbiei de a recunoaște independența Kosovo.

Schimbarea se datorează în totalitate presiunii exercitate de SUA, deoarece UE nu are pârghii de influență, a afirmat Stefanov. Fără sancțiuni, acest lucru nu s-ar fi întâmplat, a adăugat el.

Odată finalizată, presiunea exercitată pentru a forța giganții petrolieri ruși să părăsească Bulgaria și Serbia va contribui la neutralizarea influenței lui Putin, potrivit lui Mario Bikarski, analist senior pentru Europa la compania de cercetare Verisk Maplecroft. Acest lucru se întâmplă pe fondul „diminuirii oportunităților de lobby și a altor forme de implicare a elitelor politice și de afaceri”, a spus el.

Legăturile Bulgariei cu Rusia sunt profunde. Țara și-a câștigat independența față de Imperiul Otoman în 1878, în războiul ruso-turc, eveniment comemorat cu o sărbătoare națională în fiecare an, pe 3 martie. Localnicii încă mai depun flori la monumente, inclusiv la statuia țarului Alexandru al II-lea din Sofia.

Țara a fost, de asemenea, cel mai apropiat aliat al Uniunii Sovietice în perioada comunismului, fiind supranumită a 16-a republică, deoarece fostul dictator Todor Jivkov a încercat să adere la URSS. Însă, în ultima perioadă, relația s-a bazat mai mult pe interese comerciale oportuniste decât pe istorie.

Bulgaria a impus un proiect de lege care permite confiscarea Neftohim la câteva ore după ce Trezoreria SUA a respins comerciantul de mărfuri Gunvor ca potențial cumpărător al activelor internaționale ale Lukoil, considerându-l „marioneta Kremlinului” pe 7 noiembrie.

Zece zile mai târziu, managerul numit de guvern pentru această afacere, Rumen Spetsov, a preluat oficial conducerea. Fost șef al autorității fiscale și campion la culturism, numirea sa a ajutat Bulgaria să convingă SUA că niciun fond provenit din afacerea locală a Lukoil nu se întorcea în Rusia.

Acest lucru a permis Neftohim să obțină o amânare pentru a-și continua activitatea până în aprilie. Dacă rafinăria nu își schimbă proprietarul, guvernul va solicita o altă amânare de șase luni, a declarat prim-ministrul Rosen Zhelyazkov. În caz contrar, banii proveniți din vânzare vor fi depuși într-un cont la care Lukoil nu va avea acces atât timp cât se află sub sancțiuni.

Potențiali cumpărători din SUA, Europa și Golful Persic și-au exprimat deja interesul. Lukoil a declarat miercuri că ia „toate măsurile necesare” pentru a vinde rafinăria Neftohim, rețeaua sa de benzinării și alte active din Bulgaria.

„Întrebarea nu este dacă tranziția de la proprietatea rusă va avea loc în cele din urmă – va avea loc”,

a declarat Ilian Vassilev, care a devenit ambasadorul Bulgariei la Moscova în 2000, imediat după privatizarea Neftohim.

„Adevărata întrebare este dacă Bulgaria va modela acest proces – sau va fi modelată de forțe care sunt în totalitate în afara controlului său.”

În 2020, Boyko Borissov, prim-ministrul Bulgariei la acea vreme, Vladimir Putin, președintele turc Recep Tayyip Erdogan și Aleksandar Vucic au inaugurat un gazoduct pentru transportul gazului rusesc sub Marea Neagră.

În Serbia, situația este mai puțin clară. Rafinăria NIS, deținută de Rusia, a pierdut aprovizionarea cu petrol luna trecută, după expirarea mai multor derogări de sancțiuni impuse de SUA. Președintele Vucic a cerut Gazprom să găsească un cumpărător pentru a evita naționalizarea companiei. Gazprom a făcut apel la SUA să prelungească licența de funcționare a NIS, în timp ce încearcă să transfere controlul către o terță parte.

Însă NIS are rezerve de petrol doar pentru aproximativ o săptămână, după care guvernul va trebui să apeleze la rezervele sale sau să cumpere țiței din alte surse, mai scumpe. Acest lucru face mai probabil ca Vucic să ia măsuri pentru confiscarea rafinăriei. El a declarat că trebuie găsită o soluție până pe 23 noiembrie.

„Dacă nu se ajunge la un acord privind prețul de achiziție, propunerea mea este să oferim un preț mai bun”, a declarat Vucic pe 16 noiembrie. „Oricât ar costa, vom găsi banii”, adăugând că guvernul dorește să „evite confiscarea, naționalizarea”.

Și acest lucru ar compromite influența Rusiei în țară, care a fost reînviată de naționaliștii sârbi odată cu destrămarea Iugoslaviei. Echilibrul între Est și Vest a definit lideri precum Vucic, alături de o dependență enormă de Kremlin pentru gaze.

Rusia ar putea încerca să-și recâștige influența economică în Balcani, dar acest lucru va fi dificil, potrivit analistului Bikarski.
„Chiar și după încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina și eventuala ridicare a sancțiunilor, Rusia va avea dificultăți în a-și recâștiga influența pe piețele energetice din regiune, având în vedere existența unui număr mai mare de furnizori și țări partenere mai fiabile”, a afirmat acesta. „Moscova va trebui să caute căi alternative pentru a-și menține influența geoeconomică asupra regiunii.”