Liderii europeni își spală rufele în public: Comisia și Parlamentul ajung în justiție. Miza: Ungaria
Disputele interne din cadrul Uniunii Europene au ajuns, probabil, la cel mai înalt nivel posibil la nivel oficial: cu greu se poate imagina ceva mai mult decât o confruntare în instanță între Comisia Europeană și Parlamentul European. Marți s-a petrecut cel mai fierbinte moment al acesteia de până acum: o audiere de trei ore, în fața a 14 judecători ai Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în care reprezentanții celor două instituții și-au susținut punctele de vedere într-un dosar a cărui miză o reprezintă Ungaria și fondurile europene care îi sunt destinate, transmite publicația POLITICO.eu.
În ședința de marți, Curtea de Justiție a UE a examinat susținerea de către Parlamentul European a faptului că Executivul de la Bruxelles și-a încălcat propriile reguli atunci când a deblocat fondurile europene dedicate Ungariei, în decembrie 2023.
Eurodeputații îi acuză pe oficialii Comisiei de oportunism politic, în condițiile în care decizia a fost luată tocmai în ajunul unui summit crucial al liderilor UE, în care blocul comunitar dorea cu disperare ca premierul maghiar Viktor Orbán să înceteze blocarea ajutoarelor acordate Ucrainei.
”Comisia s-a grăbit” cu deblocarea fondurilor UE pentru Ungaria, decizie bazată pe o evaluare ”prematură și incompletă” a respectării de către Ungaria a standardelor statului de drept și independenței justiției, a declarat instanței avocatul principal al Parlamentului, Richard Crowe.
La baza conflictului între cele două instituții esențiale ale Uniunii Europene – și a jurisprudenței pe care instanța o va invoca atunci când va emite o hotărâre – va fi măsura în care Comisia are căderea și instrumentele necesare de a evalua caracterul și gradul de gravitate privitoare la încălcarea normelor statului de drept de către un stat membru.
Patru dintre avocații Comisiei, susținuți în instanță de un avocat al guvernului Ungariei, au apărat cu fermitate abordarea Bruxelles-ului, argumentând că decizia luată s-a bazat pe o analiză juridică detaliată și obiectivă.
În zilele care au urmat deciziei anunțate de Comisie la finalul anului 2023, mai mulți deputați europeni au criticat și au ridiculizat măsura. Aceasta fusese anunțată cu doar câteva ore înainte de un summit crucial care a avut loc la Bruxelles și în cadrul căruia Orbán și-a retras toate obiecțiile față de discuțiile privitoare la aderarea Ucrainei la UE și față de un pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Kiev, deși anterior poziția sa părea implacabilă.
La acea vreme, Katalin Cseh, o europarlamentară maghiară din partea partidului Momentum, aflat în opoziție la Budapesta, acuza Comisia în fața Parlamentului că ”a vândut” valorile de bază ale UE.
”Momentul deciziei nu s-a datorat unor considerații politice, ci pur și simplu faptului că, după o procedură de investigație îndelungată, care durase deja câteva luni, nu a mai avut motive să prelungească procedura”,
a declarat avocatul principal al Comisiei, Bernd Martenczuk.
Tamara Ćapeta, avocatul general al CJUE desemnat pentru acest caz, a insistat asupra ambelor părți în timpul audierii și și-a exprimat scepticismul cu privire la procesul decizional al Comisiei.
”Sunt încă nedumerită de rezultat”,
a spus ea, întrebându-se retoric cum se face că CE a considerat independența judiciară suficient de solidă pentru a elibera o anumită tranșă de fonduri, dar a menținut înghețate, în același timp, alte fonduri de 6,8 miliarde de euro, în cadrul unui mecanism de condiționalitate separat, care are în vedere tot independența judiciară și statul de drept.
Ćapeta, care va emite un aviz juridic neobligatoriu pe 12 februarie, a analizat și acuzația Parlamentului conform căreia Comisia nu a publicat o evaluare detaliată în care să își justifice decizia.
O hotărâre finală a CJUE este așteptată peste câteva luni.
În centrul disputei juridice se află interpretarea Regulamentului privind dispozițiile comune (RDC) și a Mecanismului de condiționalitate privind statul de drept, documente care stabilesc condiții stricte – în special independența judiciară – pentru eliberarea fondurilor de coeziune.
Avocații Parlamentului au susținut că Comisia ar fi trebuit să adopte o perspectivă mai largă asupra deficiențelor sistemice ale statului de drept din Ungaria, nu doar dacă ”etapele” tehnice prestabilite au fost îndeplinite în mod oficial.
Aceștia au susținut că Bruxelles-ul ”a închis ochii” față de controversatul proiect de lege privind ”protecția suveranității”, care era în plin proces de dezbatere în Parlamentul de la Budapesta atunci când Comisia a decis dezghețarea fondurilor.
Avocatul PE, Richard Crowe, a susținut că CE a ignorat un proiect de lege adoptat în 2023, prin care judecătorii maghiari erau intimidați pentru a-i împiedica să solicite asistență din partea Curții Europene cu privire la modul de aplicare a legislației UE în Ungaria.
La rândul său, Bernd Martenczuk a respins îngrijorările eurodeputaților cu privire la proiectul de lege privind protecția suveranității, spunând că, la momentul deciziei, nu existau dovezi că proiectul de lege ar submina independența judiciară. El a caracterizat alte obiecții ridicate de Parlament ca fiind fie ”speculative”, fie ”irelevante”.
Avocatul guvernului maghiar, Miklós Zoltán Fehér, a subliniat miza mai largă, pentru viitorul UE:
”Acest caz ridică întrebări generale care vor avea cu siguranță un impact asupra funcționării viitoare a bugetului UE și a fondurilor europene.”









