Securitatea energetică a Serbiei este amenințată în această iarnă. Care sunt motivele?
Echilibrul pe care Serbia îl menține între ambițiile sale europene și legăturile strânse cu Rusia va fi pus la grea încercare în această iarnă. Soarta nerezolvată a companiei petroliere și gaziere NIS, deținută de Rusia, amenință securitatea energetică a țării, scrie Deutsche Welle.
Pentru autoritățile sârbe, timpul trece: până pe 25 noiembrie, guvernul trebuie să decidă ce va face cu compania petrolieră și gazieră Naftna Industrija Srbije (NIS) – o decizie care ridică dileme majore în materie de securitate energetică, financiară și geopolitică, pe care Belgradul nu le mai poate amâna.
Compania petrolieră de stat rusă Gazprom Neft deține o participație de 45%, iar o altă firmă rusă, Intelligence, o participație de 11,3 % în NIS, ceea ce o plasează în vizorul sancțiunilor SUA menite să împiedice Rusia să utilizeze veniturile din energie pentru a-și finanța războiul din Ucraina.
Aceste sancțiuni au fost amânate de nu mai puțin de opt ori din ianuarie, dar au intrat în vigoare în cele din urmă pe 9 octombrie.
Impactul lor s-a făcut simțit imediat: măsurile SUA au întrerupt fluxul de țiței prin conducta JANAF, lăsând rafinăria din Serbia cu provizii suficiente doar până la sfârșitul lunii noiembrie, potrivit oficialilor sârbi.
Impactul asupra securității energetice și stabilității financiare a Serbiei
NIS ocupă o poziție strategică crucială în sistemul energetic al Serbiei. Compania operează o rafinărie în Serbia și furnizează mai mult de patru cincimi din benzina și motorina țării, precum și aproape tot combustibilul pentru aviație și combustibilul greu.
Închiderea unei rafinării, a avertizat expertul în energie Milos Zdravkovic, ar avea consecințe catastrofale pentru economie.
„NIS are aproximativ 14.000 de angajați. Aceștia [NIS] au contribuit cu aproximativ 2 miliarde de euro (2,3 miliarde de dolari) la bugetul Serbiei [trezoreria statului] în 2023 și cu 2,08 miliarde de euro în 2024. Acest lucru este crucial pentru PIB-ul și bugetul nostru și nu putem fără el”,
a declarat Zdravkovic pentru DW.
Dar miza este și mai mare: NIS este supusă sancțiunilor secundare, ceea ce înseamnă că orice companie sau bancă care face afaceri cu ea ar putea fi, de asemenea, afectată.
Jorgovanka Tabakovic, guvernatorul Băncii Naționale a Serbiei (NBS), a confirmat că NBS a primit avertismente că ar putea fi supusă sancțiunilor secundare dacă colaborează cu o entitate care face deja obiectul unor măsuri.
„Sper că aceste sancțiuni nu vor fi aplicate, deoarece asta ar însemna blocarea tuturor plăților”,
a declarat Tabakovic.









