Medicii și asistentele cer premierului să nu li se taie salariile. Șpăgile pot rămâne neclintite
Federaţia ”Solidaritatea Sanitară” îi solicită premierului Ilie Bolojan să ceară scuze public pentru unele afirmaţii prezentate în conferinţa de presă de vineri, susţinând că acestea sunt false. ”Să renunţaţi la intenţia de a reduce cu 10% anvelopa salarială în sectorul public de sănătate, măsură care ar avea un impact direct şi simetric asupra veniturilor salariale ale tuturor angajaţilor”, mai cer sindicaliştii. Ei afirmă că, în condiţiile unui deficit major de personal, ale unei scăderi dramatice a salariului real şi ale subfinanţării sporurilor pentru condiţii de muncă şi pentru continuitatea serviciilor medicale, ”o astfel de măsură nu poate fi considerată decât o nedreptate suplimentară adusă celor care susţin, zi de zi şi noapte de noapte, funcţionarea sistemului sanitar public”.
Federaţia ”Solidaritatea Sanitară” contrazice, într-o scrisoare deschisă adresată premierului Ilie Bolojan, unele afirmaţii făcue de acesta în conferinţa de presă de vineri.
”«Toate sporurile din spitale sunt date la nivel maxim!». Această afirmaţie este falsă. În niciun spital public din România angajaţii nu primesc sporurile pentru condiţii de muncă la nivelul maxim. Motivul este simplu şi poate fi verificat oricând: toţi angajaţii au sporurile pentru condiţii de muncă (doar ele sunt între minim şi maxim) raportate la salariul de bază din anul 2018. Nivelul maxim al sporului trebuie calculat, conform legii, ca raport dintre procentul sporului şi salariul de bază în plată (actual). Atâta vreme cât sporurile sunt raportate la salariul de bază din 2018, niciun spor pentru condiţii de muncă nu atinge nivelul maxim legal”,
susţin reprezentanţii federaţiei, conform news.ro.
Ei afirmă că, de fapt, majoritatea angajaţilor din sănătate au în prezent sporul pentru condiţii de muncă sub nivelul minim (care rezultă din raportarea procentuală a sporului la salariul de bază în plată) şi că toate sporurile pentru asigurarea continuităţii serviciilor medicale (turele de noapte, gărzile, lucrul în zilele nelucrătoare) se situează sub jumătate din nivelul lor legal.
”Dacă raportăm sporurile pentru condiţiile de muncă la salariile de bază din 2018 (aşa cum, în mod greşit, se întâmplă acum), constatăm că aproximativ 80% dintre angajaţii din sănătate aveau sporurile pentru condiţii de muncă la nivelul minim. Sporurile sunt plătite acum exact cu aceleaşi sume ca în anul 2018. Reamintim că suntem în anul 2025, perioadă în care salariul real a scăzut cu peste 60% din cauza inflaţiei, ceea ce agravează şi mai mult situaţia”,
adaugă sindicaliştii.
Federaţia ”Solidaritate Sanitară” adaugă că, în perioada ianuarie-octombrie 2025 (spre exemplu), cheltuielile salariale în spitalele publice au reprezentat 64% din totalul cheltuielilor, procent semnificativ sub media statelor din Uniunea Europeană.
Federația solicită premierului să ceară scuze public faţă de toţi angajaţii din sistemul public de sănătate pentru informaţiile eronate comunicate.
”Să renunţaţi la intenţia de a reduce cu 10% anvelopa salarială în sectorul public de sănătate, măsură care ar avea un impact direct şi simetric asupra veniturilor salariale ale tuturor angajaţilor. Să acordaţi angajaţilor din sănătate drepturile aferente compensărilor numite sporuri la nivelul anunţat de dvs. ca fiind cel actual. În condiţiile unui deficit major de personal, a unei scăderi dramatice a salariului real şi a subfinanţării sporurilor pentru condiţii de muncă şi pentru continuitatea serviciilor medicale, o astfel de măsură nu poate fi considerată decât o nedreptate suplimentară adusă celor care susţin, zi de zi şi noapte de noapte, funcţionarea sistemului sanitar public”,
sunt celelalte solicitări ale Federaţiei ”Solidaritatea Sanitară”.
Ce a spus premierul despre salariile din Sănătate?
Premierul Ilie Bolojan a făcut referire la salariile de Sănătate vineri, într-o conferinţă de presă.
”Nu fug de zona de sănătate. Avem în România multe spitale care sunt în situaţia în care peste 90% din bugetul pe care îl primesc este dedicat salariilor. Vă rog să vă gândiţi că, în condiţiile în care toţi banii pe care îi are un spital, aproape toţi se duc pe salarii, cât mai rămâne pentru medicamente, pentru a combate infecţiile nosocomiale, pentru dotări cu aparatură, pentru analize, pentru alte lucruri care ţin într-adevăr de calitatea serviciilor medicale? Şi, atunci, ce constatăm? Că în aceste spitale ne-am dus pe toate sporurile la nivelul maxim, ele sunt între un minim şi un maxim, da, ne-am dus la nivelul maxim. Constatăm că am pus norma de personal la nivelul minim ca să avem cât mai mulţi angajaţi şi constatăm, cel mai rău, că nici n-avem servicii. Dar, datorită modalităţii de finanţare, primim bani ficşi pentru cheltuieli de personal fără ca aceşti bani, 60-70%, să fie legaţi de serviciile medicale pe care le prestăm. Şi cred că aici trebuie intervenit, pentru că acest tip de spitale, din păcate, aşa, ca să simplific, nu sunt pentru pacienţi, ci sunt pentru angajaţi”,
a afirmat Bolojan.
El a menţionat că Ministerul Sănătăţii a extins numărul de molecule, deci de medicamente generice pe care pacienţii le pot accesa.
”(…) vine nu doar să mărească plaja pe care o pot accesa, dar vine să ne reducă cheltuielile, pentru că gândiţi-vă că ne-au crescut în ultimii ani cheltuielile cu medicamentele în România, în fiecare an cu nişte sume care nu sunt compensate de realitate, de calitatea tratamentelor şi aşa mai departe. Asta şi pentru că avem în total, suntem debalansaţi, iar ponderea medicamentelor inovative, cele de ultimă generaţie, care sunt mult mai scumpe, cu 30, 40, 50% decât cele generice este mult mai mare. Această hotărâre vine, în subsidiar, să scadă şi cheltuielile pentru medicamente, şi asta înseamnă… cu acelaşi buget vom putea să oferim mai multe servicii medicale pacienţilor din România. Asta înseamnă să ne controlăm cheltuielile peste tot şi să avem în vedere că singura formulă pe care o putem avea pentru a ţine echilibrele bugetare şi a avea o economie stabilă în România în anul următor ţine de aceste două aspecte: să ne scădem cheltuielile şi să ne accesăm fondurile europene. Cel mai mare sprijin pe care îl putem da economiei româneşti, cel mai mare pachet imediat de sprijin, este accesarea celor 10 miliarde de euro care reprezintă componenta din PNRR pe care trebuie să o accesăm până în luna august anul viitor”,
a declarat Bolojan.









