Surpriza de la Bursă: valoarea de piață a Transgaz a crescut de 3 ori în ultimul an
Valoarea de piață a companiei care operează sistemul național de transport al gazelor naturale din România, Transgaz (TGN) a crescut de 3 ori în ultimul an, o performanţă rară între companiile mari, potrivit directorului general al companiei, Ion Sterian, prezent la evenimentul ”Romanian International Energy Conference”. Șeful Transgaz spune că investiţiile pe care Transgaz ”le-a făcut la timp, bine calculat și planificat” au dus la rezultatele financiare din prezent, compania raportând un profit net consolidat de 681,9 milioane lei, în primele nouă luni, de 4,7 ori mai mare față de perioada similară din 2024.
Ion Sterian a amintit de investiţiile din Republica Moldova, dar şi de alte obiective precum gazoductul Tuzla-Podișor sau BRUA:
“România a cheltuit, prin Transgaz, pentru securitatea și independența totală a Republicii Moldova față de gazul rusesc, circa 475 de milioane de euro la valoarea în 2020- 2021.
De asemenea, am finalizat gazoductul Tuzla- Podișor, care este operaţional şi transportă gaze, altele până vor veni cele din Neptun Deep. BRUA funcționează aproape zilnic la capacitate maximă după data de 2 decembrie 2020. Sunt investiții majore ale Transgaz care se reflectă astăzi în indicatorii de performanță a companiei şi în profitul consolidat al companiei”,
a declarat Ion Sterian la evenimentul menționat, citat de publicația Financial Intelligence.
Producția de gaze și infrastructura necesară sunt pilonii de bază pe care construim securitatea energetică națională și regională, mai precizează șeful Transgaz. În acest sens, acesta a nominalizat proiectul strategic regional ”Coridorul Vertical”, un proiect 100% românesc, al Guvernului României, prin Transgaz, ca inițiativă și implementare:
“Acest obiectiv este operațional. Luni a fost licitație de rezervare de capacitate grupată pe ruta 1 și s-a încheiat cu succes. Acest Coridor are ca scop diversificarea surselor pentru statele din centrul şi estul Europei, prin terminalele LNG din Grecia.
Putem vorbi de terminalul de la Revitousa, care și-a mărit capacitatea la 7 miliarde de metri cubi de gaze sau de terminalul de la Alexandroupolis, care este un terminal plutitor cu o capacitate de 5,5 miliarde de metri cubi, care a repornit.
Între timp, operatorul grec, a finalizat stația de comprimare de la Komotini ca să poată să ridice presiunea din sistemul național de transport grecesc prin interconectorul care se întinde din Komotini (nordul Greciei) via Kurdjali, Haskovo şi Dimitrovgrad spre Stara Zagora (sud-estul Bulgariei).
Bulgarii, la rândul lor, s-au apucat și ei de treabă. În primăvară au inaugurat lucrările pentru mărirea capacității de interconectare pe Conducta de Tranzit 2, cea după coridorul Trans- Balcanic. Acest interconector se va mări de la 2,3 miliarde, reverse flow, la 3,3 miliarde de metri cubi. Pe de altă parte, acum vreo două-trei săptămâni, operatorul de transport din Bulgaria a avut o festivitate de inaugurare a lucrărilor unui segment de 61 kilometri de conductă de la Rupcea la Vetrino. La patru ani de la punerea în funcțiune a TurkStream, bucla esențială Rupcha-Vetrino încă nu a fost construită și este acum programată, în mod optimist, pentru sfârșitul anului 2026. Sperăm ca prin aceste lucrări să nu mai existe impedimente la Negru Vodă pentru trecerea gazului.
Noi oferim capacitatea zilnică de 100 de milioane de metri cubi de gaze, iar bulgarii nu pot să ofere decât 14,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi și, venind iarna, prevăd niste congestii la Kardam – Negru Vodă, pentru că cererile de consum de gaze cresc odată cu venirea iernii. Și în afară de ce era necesar pentru noi, în România, în perioadele cu temperaturi foarte scăzute, probabil că vom avea nevoie punctual, o zi – două, de câteva milioane de metri cubi de gaze, în funcţie de cum evoluează iarna.
Noiembrie este o lună prietenoasă cu noi, care ne-a permis să fim cu 97,5 milioane de metri cubi de gaze mai mult înmagazinate față de aceeași dată a anului trecut.”
Potrivit lui Ion Sterian, pe ”Coridorul Vertical” de gaze ar fi nevoie şi suprapunerea unui coridor de transport şi producţie de energie electrică, ca să nu mai fim dependenți:
“Țările, cel puțin cele semnatare ale Memorandumului, trebuie să se unească şi în ceea ce priveşte producţia de energie electrică pentru a scădea preţul la curent electric. Dacă vom folosi energia din LNG american şi energie din surse regenerabile (eolian, solar, fotovoltaic, biomasă), atunci prețurile la energie electrică vor scădea si astfel se pot echilibra sisteme de transport energie eletrică din ţările semnatare.”
De ce cresc prețurile la energie în România?
Potrivit explicațiilor șefului Transgaz, preţurile la energie au crescut în România pentru că investiţiile nu au fost făcute la timp şi nu am pus în loc nimic, pe măsură ce s-au închis anumite capacități de producere a energiei electric pe combustibili fosili.
El a mai amintit astăzi şi de un lucru extraordinar pe care l-a făcut România zilele acestea:
“Șapte entitãți energetice, cu sprijinul de specialitate al Serviciului de Telecomunicații Speciale, au realizat cu succes sâmbãtã, 22 noiembrie 2025, cel mai amplu exercițiu de restaurare a Sistemului Electroenergetic Național.
Cooperarea dintre Transelectrica, Hidroelectrica, Distribuție Energie Electricã Romania, ROMGAZ, Enevo Group, Nova Power & Gas și Eurowind Energy a reunit, în premierã, tehnologii clasice și soluții moderne într-un scenariu dificil, care a cerut decizii rapide, coordonare și sincronizare impecabile. Rezultatul demonstrat prin succesul exercițiului denumit simbolic «Aurora» a evidențiat pregãtirea profesionalã de înaltã calitate și dedicarea echipelor operative, capabile să susțină funcționarea unui sistem energetic complex chiar și în condiții extreme.”
Domnul Ion Sterian a spus că operatorii de sistem (OTS) reuniți în formatul CESEC, sub coordonarea Directoratului pentru Energie din cadrul Comisiei Europene (DG Energy), au în vedere semnarea unui memoradum pentru calitatea gazelor:
“Deja am semnat un memorandum cu circa 14 OTS. Acum suntem în faza finală de a semna acest document privind calitatea gazelor cu mai multe ţări. Calitatea trebuie să fie aceeaşi, mai ales conţinutul de biometan şi biogaz, în condiţiile în care gazele circulă dintr-o ţară în alta. Pentru că sunt niște compuşi în biometan care nu este normal să fie în gaze. Nu vreau să spun ce efecte am. Trebuie să negociem calitatea gazelor, dar și cei care vin cu investițiile trebuie să își îmbunătățească calitatea biometanului, cel puțin un compus sau doi nu trebuie să mai facă parte din gaze.”
Cea de-a 7 ediție a Romanian International Energy Conference (RIEC), cunoscut anterior ca Romanian International Gas Conference (RIGC) a fost organizată, marți, de Federația Patronală a Energiei (FPE), reprezentând companii strategice din întregul spectru energetic național.
Această ediție, ca și cele anterioare, s-a desfășurat sub înaltul patronaj al Ministerului Energiei, iar de-a lungul zilei, la eveniment au luat parte peste 200 de persoane.
Evenimentul s-a desfășurat în 2025 sub titulatura ”The New Energy Fabric | Threads of Innovation & Stability. Weaving security, cooperation, and growth through high-level dialogue” și s-a remarcat prin anvergura invitaților: oficiali guvernamentali din țară și din străinătate, lideri ai unor importante companii românești, reprezentanți ai autorităților de reglementare, specialiști din regiune, arată organizatorii în comunicatul de final al evenimentului.









