Zelenski renunță la ambiția de a adera la NATO înaintea negocierilor de pace de la Berlin
Ucraina a renunțat la ambiția de a adera la alianța militară NATO în schimbul unor garanții de securitate din partea Occidentului, un compromis pentru a pune capăt războiului cu Rusia, a declarat președintele Volodimir Zelenski înaintea discuțiilor cu reprezentanții SUA la Berlin, scrie CNBC.
Această mișcare marchează o schimbare majoră pentru Ucraina, care a luptat pentru a adera la NATO ca măsură de protecție împotriva atacurilor rusești și care are această aspirație inclusă în constituția sa. De asemenea, aceasta îndeplinește unul dintre obiectivele de război ale Rusiei, deși Kievul a rămas până acum ferm împotriva cedării de teritorii către Moscova.
Zelenski a declarat duminică că garanțiile de securitate oferite de SUA, Europa și alți parteneri, în locul aderării la NATO, reprezintă un compromis din partea Ucrainei.
„De la bun început, dorința Ucrainei a fost să adere la NATO, acestea fiind garanții reale de securitate. Unii parteneri din SUA și Europa nu au susținut această direcție”,
a spus el în răspunsul la întrebările reporterilor într-o discuție pe WhatsApp.
„Astfel, astăzi, garanțiile bilaterale de securitate între Ucraina și SUA, garanțiile similare articolului 5 din partea SUA și garanțiile de securitate din partea colegilor europeni, precum și a altor țări – Canada, Japonia – reprezintă o oportunitate de a preveni o altă invazie rusă”,
a spus Zelenski.
„Și este deja un compromis din partea noastră”,
a spus el, adăugând că garanțiile de securitate ar trebui să fie obligatorii din punct de vedere legal.
Președintele rus Vladimir Putin a cerut în repetate rânduri ca Ucraina să renunțe oficial la ambițiile sale privind NATO și să retragă trupele din aproximativ 10% din Donbas, pe care Kievul încă le controlează.
Președintele rus Vladimir Putin a cerut în repetate rânduri ca Ucraina să renunțe oficial la ambițiile sale de aderare la NATO și să retragă trupele din aproximativ 10% din Donbas, care se află încă sub controlul Kievului. Moscova a mai declarat că Ucraina trebuie să fie o țară neutră și că niciun soldat NATO nu poate fi staționat pe teritoriul său.
Surse ruse au declarat la începutul acestui an că Putin dorește un angajament „scris” din partea marilor puteri occidentale de a nu extinde alianța NATO condusă de SUA spre est – ceea ce înseamnă, pe scurt, excluderea oficială a Ucrainei, Georgiei, Moldovei și a altor foste republici sovietice din rândul membrilor.
Zelenski a cerut anterior o pace „demnă” și garanții că Rusia nu va ataca din nou Ucraina, în timp ce se pregătea să se întâlnească cu emisarii SUA și aliații europeni la Berlin pentru a pune capăt celui mai sângeros conflict din Europa de după al Doilea Război Mondial.
Sub presiunea președintelui american Donald Trump de a semna un acord de pace care susținea inițial cererile Moscovei, Zelenski a acuzat Rusia că prelungește războiul prin bombardamente mortale asupra orașelor și asupra rețelelor de energie electrică și apă din Ucraina.
Deși componența exactă a întâlnirilor de duminică și luni nu a fost făcută publică, un oficial american a declarat că trimisul lui Trump, Steve Witkoff, și ginerele său, Jared Kushner, se deplasau în Germania pentru discuții cu ucraineni și europeni.
Alegerea de a-l trimite pe Witkoff, care a condus negocierile cu Ucraina și Rusia privind o propunere de pace a SUA, părea să fie un semnal că Washingtonul vedea o șansă de progres la aproape patru ani după invazia Rusiei din 2022.
Zelenski a declarat că Ucraina, europenii și SUA analizează un plan în 20 de puncte, la finalul căruia se va ajunge la un armistițiu. El a afirmat că Kievul nu poartă discuții directe cu Rusia.
Zelenski a declarat că un armistițiu de-a lungul liniilor actuale de front ar fi o opțiune echitabilă.
Cancelarul german Friedrich Merz găzduiește luni un summit la Londra la care participă Zelenski și liderii europeni, cel mai recent dintr-o serie de manifestări publice de sprijin pentru liderul ucrainean din partea aliaților din întreaga Europă.









