Sondaj CURS: românii intră în noul an mai pesimiști ca oricând. Cum se împart simpatiile politice?
Trei din patru români cred că țara merge într-o direcție greșită, potrivit datelor celui mai recent sondaj național realizat de CURS, în luna decembrie. În ce privește intenția de vot pentru partidele politice, AUR conduce în topul electoratului, cu 35% din preferințele electoratului.
”România se îndreaptă într-o direcție bună sau greșită?”
Percepţia populaţiei privind direcţia ţării este covârşitor negativă. Trei sferturi dintre români, respectiv 75%, consideră că România se îndreaptă într-o direcţie greşită, în timp ce doar 21% apreciază că direcţia este una bună, iar 4% nu au o opinie clară.
”Acest dezechilibru major între evaluările negative şi cele pozitive indică un nivel ridicat de nemulţumire socială, specific perioadelor marcate de instabilitate şi incertitudine”,
comentează sociologii de la CURS.
Încrederea în personalităţi politice: românii manifestă o evidentă lipsă de entuziasm față de oamenii politici
Încrederea în liderii politici analizaţi este, în ansamblu, scăzută, niciuna dintre personalităţi neîntrunind o majoritate clară de evaluări pozitive.
Călin Georgescu este creditat cu multă sau foarte multă încredere de 40% dintre respondenţi, însă 54% declară că au puţină sau foarte puţină încredere în acesta.
George Simion întruneşte 37% încredere multă sau foarte multă, faţă de 58% evaluări negative, iar Nicuşor Dan obţine 35% încredere pozitivă şi 60% negativă.
Ilie Bolojan şi Sorin Grindeanu se confruntă cu niveluri ridicate de neîncredere, 71%, respectiv 70%, în timp ce doar un sfert dintre respondenţi declară că au multă sau foarte multă încredere în ei. Diana Şoşoacă înregistrează cel mai ridicat nivel de respingere, cu 80% evaluări negative şi doar 16% pozitive.
În acelaşi timp, pentru Ciprian Ciucu, Dominic Fritz şi Anamaria Gavrilă se remarcă un nivel semnificativ de necunoaştere publică, de până la 22%, ceea ce indică o vizibilitate încă limitată la nivel naţional. Per ansamblu, datele reflectă un deficit de lideri politici percepuţi ca fiind credibili şi capabili să coaguleze încrederea majorităţii populaţiei.
Intenția de vot: AUR > PSD > PNL
Dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri parlamentare, Alianţa pentru Unitatea Românilor (AUR) ar obţine 35% din voturi, detaşându-se clar de celelalte formaţiuni.
Partidul Social Democrat (PSD) este creditat cu 22%, iar Partidul Naţional Liberal (PNL) cu 19%.
Uniunea Salvaţi România (USR) ar obţine 9%, în timp ce UDMR şi SOS România sunt cotate fiecare cu 5%.
”Distribuţia intenţiilor de vot sugerează o fragmentare accentuată a scenei politice şi o capitalizare a nemulţumirii sociale de către formaţiunile percepute ca anti-sistem”,
arată cei de la CURS.
Încrederea în instituții: justiția și instituțiile politice, la coada clasamentului
Instituţiile asociate cu siguranţa publică şi cu stabilitatea se bucură de cea mai bună imagine: Armata este apreciată pozitiv de 81% dintre respondenţi, Biserica de 76%, iar Pompierii de 65%.
Uniunea Europeană are, de asemenea, o percepţie favorabilă majoritară, cu 55% opinii bune sau foarte bune.
La polul opus, instituţiile politice şi cele ale justiţiei sunt evaluate preponderent negativ. Justiţia este apreciată pozitiv de doar 24% dintre respondenţi și conduce în topul neîncredere, urmată de Parlament cu 25%, de Guvern şi de Curtea Constituţională, cu câte 26%.
Televiziunile au, de asemenea, o imagine deteriorată, 62% dintre respondenţi declarând o părere proastă sau foarte proastă. Aceste rezultate indică o ruptură accentuată între cetăţeni şi instituţiile percepute ca fiind responsabile de actul de guvernare.
Finanțe personale: lipsă de încredere în stabilitatea economică pe termen scurt
Guvernul condus de Ilie Bolojan pare să beneficieze de o înțelegere parțială, dar nu de susținere entuziastă. Doar 26% dintre respondenți consideră măsurile economice „justificate și necesare”, în timp ce 41% spun că unele trebuiau luate, iar altele nu.
Potrivit datelor cercetării, majoritatea populaţiei resimte direct efectele măsurilor economice. Astfel, 56% dintre respondenţi declară că impactul asupra lor şi a familiei este foarte mare, iar alţi 26% spun că este mare.
Astfel, peste 80% din respondenți percep un impact semnificativ, ceea ce explică nivelul ridicat de nemulţumire şi anxietate economică evidenţiat în celelalte rezultate ale sondajului.
În ultimele 12 luni, percepţia asupra situaţiei financiare personale este dominată net de deteriorare – 35% dintre respondenţi spun că situaţia lor s-a înrăutăţit într-o oarecare măsură, iar 23% afirmă că s-a înrăutăţit semnificativ, ceea ce înseamnă că 58% resimt un recul financiar în ultimul an. În acelaşi timp, 30% declară că situaţia a rămas la fel, dar nu sunt mulţumiţi, semn că stagnarea este percepută mai degrabă ca presiune şi blocaj decât ca stabilitate.
În plus, aşteptările populaţiei privind evoluţia preţurilor sunt predominant negative.
Peste jumătate dintre respondenţi, respectiv 51%, anticipează creşteri semnificative ale preţurilor în următorul an, iar alţi 33% se aşteaptă la creşteri moderate. Doar 9% cred că preţurile vor rămâne la acelaşi nivel, iar 2% anticipează scăderi.
Acest nivel ridicat al aşteptărilor inflaţioniste indică o lipsă de încredere în stabilitatea economică pe termen scurt.

Sursa: sondaj CURS, decembrie 2025.
Precizări metodologice
Cercetarea a fost realizată pe un eşantion reprezentativ de 1067 persoane adulte, cu vârsta de 18 ani şi peste, prin interviuri faţă în faţă, la domiciliul respondenţilor, în perioada 10–19 decembrie 2025.
Eşantionul este probabilist, multistadial şi stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Datele au fost ponderate în funcţie de structura de vârstă a electoratului, conform ultimelor date INS.















