Ce poate însemna un acord de pace între Rusia și Ucraina pentru aprovizionarea cu gaze a Europei?
Europa continuă să promoveze planurile de interzicere a importurilor de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027, limitând efectiv viitorul energetic al Moscovei în regiune și lăsând în urmă o serie de active blocate, scrie CNBC.
Conductele submarine Nord Stream 1 și 2 au fost primele victime ale invaziei Rusiei în Ucraina, infrastructura fiind sabotată la sfârșitul anului 2022, iar cea de-a doua conductă – a cărei construcție a costat 11 miliarde de dolari și care avea ca scop dublarea fluxurilor de gaz rusesc ieftin către Germania – nefiind niciodată certificată pentru utilizare.
Au existat speculații că această importantă infrastructură energetică ar putea fi în cele din urmă reactivată dacă, sau mai degrabă când, războiul dintre Rusia și Ucraina se va încheia și va fi încheiat un acord de pace între părți.
Cu toate acestea, negocierile pentru a încerca să se stabilească bazele unui armistițiu au avansat cu pași de melc, niciuna dintre părți nefiind dispusă să treacă „liniile roșii” în ceea ce privește cedarea permanentă a teritoriului, fie el suveran sau ocupat. Într-un interviu acordat site-ului britanic de știri UnHerd, Vance a declarat luni că, deși SUA vor „încerca să rezolve această problemă”, el „nu ar putea afirma cu certitudine că se va ajunge la o soluție pașnică”.
Speranțele privind încheierea unui acord au dus la întrebări cu privire la ce legături economice și energetice între Rusia și restul lumii ar putea fi restabilite și, în ceea ce privește Europa, dacă un armistițiu ar putea duce la reintegrarea gazului rusesc și la renașterea conductelor de gaz Nord Stream.
O astfel de măsură ar fi extrem de controversată și ar provoca diviziuni pe continent, având în vedere invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022 și încercările din regiune de a renunța la gazul rusesc mai ieftin.
În 2021, înainte de război, importurile rusești reprezentau aproximativ 45% din consumul european de gaze. Anul acesta, estimările prevăd importuri de 13%.
Ucraina ar fi indignată de orice mișcare care ar avantaja invadatorul său, iar Polonia a cerut ca conductele – dintre care una nu a fost niciodată utilizată – să fie „demontate”.
Cu toate acestea, Ucraina însăși a beneficiat de conducte mai vechi care traversează țara, deoarece a încasat taxe de tranzit. Acordul de tranzit al gazelor dintre Rusia și Ucraina a expirat la sfârșitul anului 2024, cele două țări optând să nu îl reînnoiască din cauza războiului. Conductele Nord Stream au fost proiectate special pentru a ocoli Ucraina și a evita astfel de taxe, dar acordul de tranzit ar putea fi una dintre numeroasele pârghii care ar putea fi utilizate în timpul negocierilor, dacă robinetul va fi redeschis.
Statele Unite ar putea să se opună revenirii Nord Stream, deoarece speră să elimine Moscova și să-și mărească cota de piață a vânzărilor de gaz natural lichefiat (GNL) către Europa. Dar Germania, care este conectată direct la conductă și ale cărei industrii se confruntă cu costuri energetice ridicate, ar putea găsi greu de rezistat atracția și revenirea aprovizionării cu gaz rusesc.
Consiliul European și Parlamentul European au încheiat în decembrie un acord provizoriu privind reglementarea eliminării treptate a importurilor de gaz rusesc. Acesta prevede interzicerea totală a importurilor de gaz natural lichefiat (GNL) și de gaz prin conducte începând cu sfârșitul anului 2026 și, respectiv, toamna anului 2027.









