Veniturile reale ale gospodăriilor pe cap de locuitor în Europa. Pe ce loc se clasează România?

Euronews Business analizează modul în care s-au modificat veniturile reale ale gospodăriilor pe cap de locuitor după COVID-19 și în ultimul deceniu. Veniturile reale ale gospodăriilor pe cap de locuitor din UE au crescut cu aproximativ 7 % față de perioada pre-pandemică, dar modificările înregistrate între 2019 și 2024 variază semnificativ de la o țară la alta, scrie Euronews.

Țările nordice au înregistrat, în general, creșteri mai mici, în timp ce multe țări din Europa Centrală și de Est au înregistrat o creștere mai puternică. Tendințele din ultimul deceniu diferă, de asemenea, în Europa.

Cum s-au modificat veniturile reale ale gospodăriilor pe cap de locuitor în Europa în ultimii 10 ani, între 2014 și 2024? Cum se compară acest lucru cu perioada pre-pandemică? Și care sunt țările cu cele mai mari venituri ale gospodăriilor pe cap de locuitor în termeni de putere de cumpărare (PPS), potrivit Eurostat?

Acestea au crescut cu 17% între 2014 și 2024. Creșterea a stagnat în mare măsură în 2020 din cauza pandemiei de COVID-19, ca în multe țări, unele înregistrând chiar scăderi.

Apoi a reînceput treptat, rezultând o creștere de 7% față de nivelurile din perioada pre-pandemică între 2019 și 2024.

Ce este venitul gospodăriei?

Venitul gospodăriei pe persoană se calculează împărțind venitul brut disponibil ajustat al unei gospodării la populația totală. Ce înseamnă asta mai exact?

Arată cât de mulți bani au gospodăriile la dispoziție pentru cheltuieli sau economii. Se măsoară după deducerea impozitelor pe venit și a contribuțiilor la pensii.

Un aspect esențial este că include și valoarea serviciilor, cum ar fi educația și asistența medicală, pe care gospodăriile le primesc gratuit de la guverne și organizații non-profit.

„Real” înseamnă că valoarea nominală este ajustată în funcție de creșterile de prețuri, utilizând deflatorul cheltuielilor finale de consum ale gospodăriilor.

Cea mai mică creștere în țările nordice de la începutul pandemiei

Croația a înregistrat cea mai puternică creștere a veniturilor reale ale gospodăriilor pe cap de locuitor în acești cinci ani, de 26%. Malta a înregistrat 24%, Ungaria 20%, România 19%, iar Polonia a înregistrat o creștere de 16%, situându-se printre cele mai mari creșteri, toate peste 15 %.

Cu excepția Maltei, aceste țări nu fac parte din zona euro, iar creșterea reflectă și evoluția monedelor naționale. Nu este cazul Suediei și Danemarcei.

Cele trei țări nordice se află la sfârșitul clasamentului. Suedia, cu 1%, Finlanda, cu 2%, și Danemarca, cu 3%, au înregistrat o creștere modestă. Potrivit OCDE, în momentul culminant al crizei COVID-19, ratele șomajului au crescut mai mult în țările nordice decât în multe alte țări europene.

Cele patru mari economii ale UE rămân, de asemenea, sub media UE. Franța și Spania (ambele cu 6%) se situează puțin sub media UE, în timp ce Italia și Germania (ambele cu 4%) sunt mai aproape de nivelurile nordice.

Schimbări în veniturile gospodăriilor în zece ani

În ansamblu, țările care nu fac parte din zona euro au înregistrat o creștere mai puternică între 2014 și 2024, România atingând 76%. Dintre cele șapte țări cu cea mai mare creștere, Malta este singurul membru al zonei euro, cu 55%.

Turcia (68%), Ungaria (55%), Croația (51%), Bulgaria (45%) și Polonia (42%) au înregistrat, de asemenea, creșteri puternice.

Croația și Bulgaria au aderat mai târziu la zona euro.

Eurostat a remarcat că creșterea PIB-ului real în zona euro a fost mai slabă decât în UE în ultimele două decenii.

Suedia a înregistrat cea mai scăzută creștere în ultimii 10 ani. Celelalte două țări nordice rămân, de asemenea, sub media UE de 17%, Finlanda înregistrând 10% și Danemarca 14%.

Spania se situează cu doar două puncte peste media UE, în timp ce celelalte trei economii majore se află sub acest nivel.

Unde sunt cele mai mari venituri ale gospodăriilor în termeni PPS?

Deși ratele de creștere sunt importante, ele nu reflectă nivelurile reale ale veniturilor gospodăriilor din diferite țări. Pentru această comparație se utilizează venitul brut disponibil ajustat al gospodăriilor pe cap de locuitor în PPS.

Conform celor mai recente date disponibile, din 2024, Luxemburgul are cel mai mare venit al gospodăriilor pe cap de locuitor, de 41 552 PPS, dintre 32 de țări europene. Germania (37 098), Austria (34 443), Țările de Jos (34 406) și Elveția (33 971) completează topul primelor cinci țări.

Venitul pe cap de locuitor este, de asemenea, peste 30 000 PPS în Belgia, Franța, Islanda și Norvegia.

Bulgaria are cel mai mic venit pe cap de locuitor, de 7 802 PPS, conform datelor din 2022. Țările din Europa de Est și din Balcani, inclusiv țările candidate la aderarea la UE, înregistrează, de asemenea, venituri pe cap de locuitor mai mici în termeni PPS.

Serbia se situează la 13 311 PPS, în timp ce alte câteva țări se situează în mare parte între 20 000 și 25 000 PPS, printre care Grecia, Turcia, Slovacia, România și Ungaria.

Primele trei poziții în clasamentul PPS au rămas neschimbate în 2014, 2019 și 2024. În schimb, Grecia și Suedia au pierdut teren în această perioadă în rândul celor 30 de țări. Suedia s-a clasat pe locul 6 în 2014, pe locul 8 în 2019 și pe locul 10 în 2024. Grecia a coborât de pe locul 23 pe locul 28 în decursul deceniului.

În schimb, Țările de Jos au urcat de pe locul 7 pe locul 4. Ungaria a urcat de pe locul 26 pe locul 22, iar România a urcat de pe locul 29 pe locul 24.

În teorie, un PPS permite achiziționarea aceleiași cantități de bunuri și servicii în fiecare țară.