Cine va reprezenta UE la reuniunea Consiliului de Pace al lui Trump, la Washington?
Comisarul european pentru Mediterana, Dubravka Šuica, se va deplasa la Washington la sfârșitul acestei săptămâni pentru a participa la prima reuniune oficială a Consiliului pentru Pace al președintelui american Donald Trump, potrivit Euronews.
Această mișcare arată că Bruxelles nu este pregătit să renunțe complet la cooperarea cu consiliul prezidat de Trump, chiar dacă majoritatea statelor membre ale UE au respins aderarea oficială și preocupările juridice ale Comisiei Europene cu privire la statutul și guvernanța acestuia.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat luni că Šuica va participa doar la „partea specifică” a reuniunii „dedicată Gazei”, adăugând că participarea sa se înscrie în contextul „angajamentului de lungă durată al UE de a sprijini încetarea focului” și al eforturilor internaționale de „sprijinire a reconstrucției și redresării postbelice” a teritoriului.
Purtătorul de cuvânt a subliniat că UE nu se alătură consiliului în calitate de membru oficial.
Un alt purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, este „în contact” cu guvernele UE pentru a coordona angajamentele acestora față de Consiliu.
Italia, România, Grecia și Cipru au acceptat invitațiile administrației Trump de a participa în calitate de „observatori”.
Miniștrii afacerilor externe vor discuta această chestiune când se vor reuni la Bruxelles săptămâna viitoare și li se va alătura diplomatul bulgar Nickolay Mladenov, numit de Trump în funcția de Înalt Reprezentant pentru Gaza și însărcinat cu conectarea Consiliului de Pace cu un comitet tehnocratic palestinian.
Un oficial al UE a declarat că blocul dorește să joace un rol în reconstrucția Gazei, în ciuda numeroaselor îngrijorări cu privire la structura executivă a Consiliului, care a fost inițial conceput ca un instrument pentru reconstrucția teritoriului și care și-a extins acum mandatul la „pacea globală”.
Bruxellesul a ridicat, de asemenea, probleme cu privire la „domeniul de aplicare, guvernanța și compatibilitatea cu Carta ONU” a Consiliului, la care toate cele 27 de state membre sunt semnatare.
Cu toate acestea, în calitate de cel mai mare donator de ajutor umanitar pentru poporul palestinian, cu o contribuție totală de 1,65 miliarde de euro pentru teritoriile respective de la izbucnirea războiului dintre Israel și Hamas la 7 octombrie 2023, UE nu dorește să fie marginalizată de SUA.
Agenția de investigații Follow the Money a raportat luni că Institutul Tony Blair a făcut presiuni asupra Comisiei Europene pentru a se alătura consiliului, potrivit documentelor obținute de jurnaliștii săi. Fostul prim-ministru britanic Tony Blair face parte din comitetul executiv al consiliului, alături de trimișii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner.
Consiliul pentru Pace, inaugurat de Trump la Davos în ianuarie, a fost inițial conceput pentru a supraveghea tranziția postbelică din Gaza, ca parte a planului de pace în 20 de puncte convenit anul trecut.
Însă statutul său a stârnit multiple îngrijorări în capitalele europene, nu în ultimul rând pentru că Trump ar urma să ocupe funcția de președinte al Consiliului pe o perioadă nedeterminată, chiar și după încheierea mandatului său prezidențial.
Includerea președintelui rus Vladimir Putin în Consiliu face, de asemenea, ca apartenența la acesta să fie politic inacceptabilă pentru majoritatea țărilor UE, în condițiile în care războiul din Ucraina continuă să facă ravagii.
Italia, Cipru, Grecia și România au confirmat că au acceptat invitațiile de a participa în calitate de „observatori”, și nu de membri cu drepturi depline. Doar două state membre ale UE – Ungaria și Bulgaria – au acceptat invitațiile de a participa în calitate de membri. Prim-ministrul ungar Viktor Orbán, un aliat apropiat al lui Trump, va participa personal la reuniunea de joi.
Totuși, această mișcare arată că statele membre ale UE care doresc să mențină o relație bună cu administrația Trump au pus deoparte preocupările lor juridice în schimbul influenței.
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni, care declarase anterior că Constituția italiană împiedică Roma să se alăture, a sugerat în weekend că statutul de observator reprezintă o „soluție bună” după ce a primit o scrisoare de invitație din partea președintelui SUA.
Ea a sugerat că și alte țări au fost invitate să participe în calitate de observatori, unele dintre ele nerăspunzând încă. În acest moment, nu este clar cine va reprezenta Italia.
În ceea ce privește România, președintele Nicușor Dan, care deține competențe în domeniul politicii externe în virtutea funcției sale, a confirmat duminică că se va deplasa la Washington pentru a participa la discuții.









