Îmbătrânirea nu este liniară: cercetătorii identifică două etape critice

Potrivit unui studiu din 2024 privind modificările moleculare asociate îmbătrânirii, oamenii experimentează două salturi bruște: unul în jurul vârstei  de 44 de ani și celălalt în jurul vârstei de 60 de ani, scrie Science Alert, citată de TVR Info.

„Nu ne schimbăm doar treptat în timp; există și schimbări cu adevărat dramatice”,

a explicat geneticianul Michael Snyder de la Stanford University în august 2024, când a fost publicată cercetarea.

„Se pare că perioada de la mijlocul decadei a patra de viață este un moment al schimbărilor dramatice, la fel ca începutul decadei a șaptea. Și acest lucru este valabil indiferent de clasa de molecule analizată”.

Îmbătrânirea este un proces complex, asociat cu un risc crescut pentru diverse boli.

Snyder și colegii săi au investigat biologia îmbătrânirii pentru a înțelege mai profund ce schimbări apar și cum se produc, cu scopul de a preveni și trata mai eficient aceste afecțiuni.

Ei au monitorizat un grup de 108 adulți care au donat mostre biologice la fiecare câteva luni, pe parcursul mai multor ani.

Cercetătorii au observat că, în cazul unor afecțiuni precum boala Alzheimer și bolile cardiovasculare, riscul nu crește treptat în timp; acesta se intensifică brusc după o anumită vârstă.

Prin urmare, au dorit să analizeze mai atent biomarkerii îmbătrânirii pentru a vedea dacă pot identifica modificări asociate.

Folosind mostrele, cercetătorii au urmărit diferite tipuri de biomolecule. Printre moleculele studiate s-au numărat ARN-ul, proteinele, lipidele și taxonii microbiomului din intestin, piele, nas și cavitatea bucală, totalizând 135.239 de caracteristici biologice.

Fiecare participant a furnizat, în medie, 47 de mostre pe parcursul a 626 de zile, iar participantul cu cea mai lungă perioadă de implicare a oferit 367 de mostre. Această cantitate impresionantă de date a generat peste 246 de miliarde de puncte de date, pe care cercetătorii le-au procesat pentru a identifica tipare în schimbări.

Mai multe studii anterioare au identificat modificări neliniare ale abundenței moleculare asociate îmbătrânirii, atât la șobolani, cât și la oameni.

Studii realizate pe musculițe de oțet, șoareci și pești zebră au indicat, de asemenea, un proces de îmbătrânire în etape la aceste specii.

Snyder și colegii săi au observat o schimbare distinctă în abundența multor tipuri de molecule din corpul uman în două etape clare.

Aproximativ 81% dintre toate moleculele studiate au prezentat modificări în una sau în ambele etape. Schimbările au atins un vârf la mijlocul decadei a patra de viață și din nou la începutul decadei a șaptea, cu profiluri ușor diferite.

Vârful din jurul vârstei de 44–45 de ani a arătat modificări în moleculele implicate în metabolismul lipidelor, al cofeinei și al alcoolului, precum și în cele asociate bolilor cardiovasculare și disfuncțiilor pielii și mușchilor.

Vârful din jurul vârstei de 60–62 de ani a fost asociat cu metabolismul carbohidraților și al cofeinei, bolile cardiovasculare, modificări la nivelul pielii și mușchilor, reglarea imunitară și funcția renală.

Primul vârf, cel din jurul vârstei de 44 de ani, coincide de obicei cu perioada în care femeile intră la menopauză sau perimenopauză. Totuși, cercetătorii au exclus această etapă ca factor principal: și bărbații au prezentat schimbări moleculare semnificative la aceeași vârstă.

„Acest lucru sugerează că, deși menopauza sau perimenopauza pot contribui la schimbările observate la femeile aflate la mijlocul decadei a patra de viață, există probabil și alți factori, mai importanți, care influențează aceste schimbări atât la bărbați, cât și la femei”,

a explicat autorul principal al studiului, Xiaotao Shen, fost cercetător la Stanford, în prezent la Nanyang Technological University din Singapore.

Cercetătorii subliniază că dimensiunea eșantionului a fost relativ mică și că au analizat un număr limitat de probe biologice, provenite de la persoane cu vârste între 25 și 70 de ani.

Cercetările viitoare ar putea analiza acest fenomen mai în detaliu, pe un eșantion mai larg și mai divers, pentru a înțelege mai bine modul în care corpul uman se schimbă în timp.

Studiul a fost publicat în revista Nature Aging.