Mugur Isărescu aduce argumente ferme acuzației că BNR a greșit flagrant ținta de inflație pe 2025

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, afirmă că dacă apeşi puternic pe frână, bineînţeles că aduci inflaţia în jos, dar în acelaşi timp vii şi cu recesiune şi a explicat că acest lucru nu face bine în cazul unei ţări cu un deficit mare, cum este România. El a adăugat că deficitul trebuia corectat şi îl corectau pieţele care nu ne mai dau finanţare, iar acest lucru accentuează recesiunea, dar şi inflaţia. Isărescu a menţionat că în final se ajungea la crize sociale şi politice în ţară.

Mugur Isărescu a prezentat, miercuri, raportul asupra inflaţiei din luna febuarie. El a ţinut să răspundă unor postări recente care afirmau că BNR a greşit în februarie 2025 prognoza pentru 2025 când a estimat o inflaţie de 3,8% şi aceasta era aproape 10%.

”Nu am introdus în februarie anul precedent pachetul de măsuri fiscale. Nici nu ştiam care va fi. Atunci în februarie, dacă vă aduceţi aminte, în afară de situaţia politică complicată pe care am trăit-o cu toţii, se discutau mai multe pachete de măsuri fiscale, inclusiv introducerea cotei progresive, care n-ar fi avut acelaşi impact asupra inflaţiei. Deci n-aveam cum să introducem atunci un pachet pe care nu-l cunoşteam. Nu ştiam nici cât şi până unde va fi liberalizat preţul la energie electrică, dar imediat ce măsurile au fost adoptate, iulie-august, am revizuit prognoza şi ne-am apropiat foarte mult de ceea ce, până la urmă s-a întâmplat în decembrie anul trecut”,

a explicat Mugur Isărescu.

El a afirmat că pachetul de măsuri guvernamentale a stat la baza consolidării fiscale aşteptată de creditori.

”Pachetul de măsuri guvernamentale, care a fost discutat cu Comisia Europeană şi pe care îl cunoşteam pentru că am fost parte a acestor discuţii, a stat la baza consolidării fiscale aşteptate de creditori, s-a asigurat finanţarea deficitului bugetar, păstrarea rating-ului de ţară şi accesul României pe piesele internaţionale de capital la împrumuturi. Asta a fost prioritatea din vară, mai ales după criza din mai, când s-a văzut ce înseamnă o criză politică după demisia premierului, au fost ieşiri de capital de vreo 10 miliarde de euro. Acest obiectiv s-a atins, însă în mod previzibil, ajustarea fiscală a determinat costuri inerente în termeni de creştere economică, nu?”,

a mai transmis guvernatorul BNR.

El a adăugat că, dacă apeşi puternic frâna, aduci inflaţia jos, dar aceasta vine şi cu o recesiune.

”Dacă apeşi pe frână puternic, bineînţeles că vii cu inflaţia în jos, dar vii şi cu o recesiune de toată frumuseţea, care în cazul unei ţări cu un mare deficit cum este România, nu făcea niciun bine, pentru că deficitul trebuia corectat. Îl corectau pieţele, nu ne mai dau finanţare şi asta accentua recesiunea, dar şi inflaţia, pentru că noi avem o inflaţie şi de lipsă de producţie, nu deficit de producţie. Şi,în sfârşit, ducea şi la crize sociale politice în ţară. Şi atunci politica monetară ar trebui să aibă în vedere politica fiscală, contextul şocurilor de partea ofertei, faptul că dacă apăsam mai tare prin majorarea dobânzilor nu se vedea în scăderea inflaţiei, se vedea într-o recesiune mai puternică”,

a mai declarat Isărescu.

El a explicat de ce a fost menţinută rata de politică monetară.

”Am păstrat rata de politică monetară, nu am mai înăsprit-o,  nu am nici redus că asta mai trebuia să transmitem un semnal că inflaţia nu contează, nu poate să facă aşa ceva Banca Centrală. Ne asumăm şi anumite critici pe care le citim. Dar credem că impactul cel puţin până acum a fost unul pozitiv în sensul că avem o recesiune tehnică, două trimestre de scădere a PIB-ului. (…) Dar am evitat recesiunea anuală cu această orientare. Deci în anul care s-a trecut am avut totuşi creştere economică moderată faţă cea din 2024, 0,6 faţă de 0,9, dar am evitat recesiunea pentru întreg anul şi sperăm că prin această abordare şi în baza investiţiilor publice, ele sunt singurele care pot să dea creştere economică, care să nu dea inflaţie şi dezechilibre externe, vom face acelaşi lucru şi în 2026”,

a explicat guvernatorul BNR.

El a subliniat că aproape tot saltul inflaţiei din vara lui 2025 vine din energie şi gaze naturale.

”Aproape tot saltul inflaţiei începând cu vara lui 2025 vine din energie şi gazele naturale, nu aproape tot, pentru că mai sunt şi TVA-ul şi accizele.. Am avut şi influenţe dezinflaţioniste în toamnă. Ne-au ajutat preţurile volatile, combustibilii nu s-au dus în sus, au avut o perioadă pozitivă, şi ne-au ajutat şi legumele, fructele şi ouăle. Datele sunt concludente în acest sens, dar impactul nu a putut să compenseze decât parţial influenţa cealaltă pentru că şocurile de natura ofertei au determinat şi o înrăutăţire a anticipaţiilor inflaţioniste”,

a transmis Mugur Isărescu.

El susţine că cererea a scăzut şi va scădea în continuare.

”Atenţie mare la impactul faptului că cererea a scăzut şi va scădea în continuare. Deci ea trebuie să fie compensată şi singurul factor care ne poate ajuta să compenseze această scădere fără să ne răzgândim. Asta ar mai trebui, după ce am câştigat încrederea pieţelor, să luăm măsuri contrare, adică să ne apucăm să creştem consumul. El în mod normal a scăzut, singura componentă care poate să compenseze echilibrant această scădere a cererii sunt investiţiile publice şi cele private, dacă încrederea să recâştigă total. Consumul populaţiei în scădere, dureros din punct de vedere social, impact asupra stabilităţii politice. Avem nevoie de stabilitate politică şi pentru a evita recesiunea în 2026 şi pentru a continua dezinflaţia. Şi creditele noi acţionează tot în sens de declin al consumului populaţiei. Probabil că îşi va reveni treptat pentru că şi investiţiile publice se fac tot cu oamenii, cu salarii, cu cheltuieli. Deci treptat şi cererea de consum va spori pe partea solidă, sustenabilă”,

a mai explicat Mugur Isărescu.