Fitch avertizează România despre efectele creșterii pensiilor asupra sănătății fiscale a țării
Fitch Ratings: ”Cu cât creșterea pensiilor va fi mai mare, cu atât mai mare va fi provocarea introducerii unor măsuri compensatorii care ar evita declanșarea unei retrogradări”
Creșterea de 14% a pensiei, așa cum a fost propusă de Guvernul român începând cu luna septembrie ar reduce provocările asupra demersului de consolidare a finanțelor publice, față de creșterea bugetată anterior cu 40%, spune Fitch Ratings într-o analiză dedicată României. Cu toate acestea, creșterea pensiilor poate depinde de calcule politice complexe, pe fondul a două runde de alegeri în această toamnă, iar o majorare mai mare a pensiilor rămâne un risc pentru prognozele fiscale de bază.
Analiza Fitch arată că guvernul minoritar PNL, de centru-dreapta, a aprobat o ordonanță de urgență care reduce dimensiunea creșterii pensiilor față de varianta ieșită din Legislativ, începând cu luna septembrie. Guvernul și-a anunțat anterior această abordare pentru a face față deteriorării finanțelor publice din cauza unei situații complicate la începutul anului, la care s-a adăugat și șocul pandemiei de coronavirus. Deficitul bugetului public a fost de 4,3% în 2019 și a ajuns la 4,2% din PIB în primul semestru, comparativ cu 1,9% în primul semestru din anul anterior.
Ordonanța asumată de Guvern pentru creșterea pensiilor cu 14% este în concordanță cu premisele pe care s-au bazat estimările și rating-urile anterioare ale Fitch, care anticipau o creștere de 10% -15%, mai arată agenția de rating.
Cu toate acestea, cel mai mare partid parlamentar, PSD, aflat în opoziție, încearcă să anuleze propunerea creșterii de 14%, ceea ce ar putea da drumul mai departe creșterii de 40%. Rezultatul final poate depinde de acțiunile președintelui și ale Curții Constituționale.
”Este probabil ca președintele Iohannis, fost lider al PNL, să întârzie cu câteva săptămâni abrogarea oricărei astfel de ordonanțe de urgență. Mai mult, PNL a spus că va contesta orice abrogare la Curtea Constituțională, mai ales că legislația română impune măsuri fiscale pentru a compensa majorarea inițială a pensiilor. Guvernul PSD precedent nu a reușit să identifice astfel de măsuri”, scrie Fitch în raport.
Fitch pare să sufle în pânze PNL-ului, notând că ”alegerile ar putea ajuta la îmbunătățirea mediului de elaborare a politicilor publice. De exemplu, o performanță bună a PNL (care conduce în sondajele de opinie) i-ar spori capacitatea de a-și implementa agenda politică.”
Cu toate acestea, rezultatele politice și chiar calendarul electoral rămân incerte, mai arată analiștii Fitch.
”În efortul de a-și consolida propria poziție, PSD și-a propus organizarea unui vot de neîncredere împotriva guvernului, care ar putea fi dezbătut odată ce Parlamentul va reveni din vacanța parlamentară, eventual la începutul lunii septembrie. Dacă acest vot va avea succes, PNL ar guverna cu atribuții restrânse până când Parlamentul ar vota un nou cabinet sau ar fi convocate alegeri anticipate”, scrie Fitch.
”Prin urmare, creșterea cu 40% a pensiei este încă posibilă, fie ca preferință politică (de exemplu, dacă PSD preia puterea și se va dedica acelorași obiective din agenda sa anterioară), fie ca rezultat neintenționat al mișcărilor de tactică politică. Creșterea pensiilor și stabilitatea politică sunt importante pentru ratingul suveran al României. O șubrezire a rating-ului poate provoca o deteriorare accentuată a sustenabilității datoriilor pe termen mediu, putând fi cauzată de eșecul compensării sau al întârzierii creșterilor cheltuielilor recurente și / sau a punerii în aplicare a unei strategii de consolidare credibilă pe termen mediu în urma șocului pandemic.
Cu cât creșterea pensiilor va fi mai mare, cu atât mai mare va fi provocarea introducerii unor măsuri compensatorii care ar evita declanșarea unei retrogradări. Fitch estimează că o creștere de 14% ar crește cheltuielile cu 1-1.2 puncte procentuale din PIB începând cu 2021, în timp ce o creștere de 40% ar crește cheltuielile anuale cu 4 puncte procentuale. Flexibilitatea bugetară este limitată și poate apărea necesitatea unor cheltuieli suplimentare pentru a face față pandemiei de COVID-19, dar compensarea măsurilor prin venituri (de pildă, o creștere a TVA) s-ar putea dovedi nepopulare şi riscă să afecteze revenirea economiei. Fondurile disponibile pentru România în cadrul fondului UE pentru redresare economică sunt potențial mari și ar trebui să ofere un sprijin pe termen mediu finanțelor publice.
Modul în care autoritățile abordează deteriorarea fiscală va influența, de asemenea, și modul în care Fitch va analiza perspectiva negativă asupra ratingului suveran ”BBB-” al țării. Cadrul fiscal al României este printre cele mai slabe din UE, iar progresele în ancorarea obiectivelor fiscale pe termen mediu sunt limitate. Există posibilități de îmbunătățire, în special având în vedere perspectivele substanțiale de sprijin din fondurile UE, însă perspectivele politice incerte creează riscuri negative”,
concluzionează analiștii Fitch în analiza dedicată României.








