Adrian Negrescu: Întârzierea adoptării bugetului riscă să pună în pericol investițiile locale

Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că întârzierea bugetului pentru 2026 poate bloca investițiile locale și crește riscurile economice în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Întârzierea adoptării bugetului de stat pentru 2026 riscă să pună în pericol o parte dintre investițiile locale planificate pentru acest an, avertizează analistul economic Adrian Negrescu, într-o analiză realizată pentru DCBusiness.

Potrivit acestuia, dacă bugetele locale vor fi aprobate abia în martie sau aprilie, autoritățile locale vor avea foarte puțin timp pentru organizarea licitațiilor și pentru lansarea efectivă a lucrărilor.

Investiții locale puse în pericol

Negrescu spune că întârzierea bugetului poate afecta proiecte importante pentru infrastructura locală, precum alimentările cu apă, extinderea rețelelor de canalizare sau alte lucrări edilitare.

Problema este legată de calendarul administrativ: dacă bugetele sunt aprobate prea târziu, autoritățile locale nu mai au timp suficient pentru întocmirea documentațiilor, organizarea licitațiilor și demararea lucrărilor în același an:

„Întârzierea bugetului riscă să pună în pericol o parte din investițiile pe care autoritățile locale le-au prevăzut pentru 2026.”

În același timp, lipsa unui buget adoptat limitează și capacitatea de cheltuire a instituțiilor publice, care pot utiliza doar o mică parte din fondurile disponibile anul trecut în primele luni ale anului.

Un buget de austeritate, dependent de fonduri europene

Analistul consideră însă că, în ciuda întârzierii, este preferabil un buget realist, bazat pe estimări economice credibile, decât unul construit pe prognoze nerealiste, așa cum s-a întâmplat în anii anteriori.

Negrescu amintește că bugetul pe 2025 a fost construit pe o creștere economică de 2,5% și pe venituri suplimentare din digitalizare estimate la peste 10 miliarde de lei, cifre care nu s-au confirmat ulterior în economie.

Pentru 2026, presiunea principală asupra finanțelor publice este reducerea deficitului bugetar la aproximativ 6–6,2% din PIB.

În acest context, bugetul va avea un caracter restrictiv și va depinde masiv de fondurile europene:

„Peste 90% din investiții se bazează pe banii europeni – aproximativ 10 miliarde de euro din PNRR și încă peste 5 miliarde de euro din celelalte fonduri europene.”

Riscul inflației în contextul conflictului din Orientul Mijlociu

Analiza lui Adrian Negrescu atrage atenția și asupra riscurilor externe care pot influența evoluția economiei românești în 2026.

Conflictul din Orientul Mijlociu și tensiunile din zona Strâmtorii Ormuz ar putea alimenta o nouă creștere a prețurilor la energie și combustibili, ceea ce ar putea genera presiuni inflaționiste.

Potrivit analistului, evoluția economică depinde în mare măsură de durata acestor tensiuni:

„Totul depinde de cât de mult va ține blocada Strâmtorii Ormuz. Dacă situația se prelungește mai mult de patru săptămâni, prețurile petrolului și gazelor vor continua să crească.”

În schimb, dacă marile puteri vor reuși să asigure securitatea rutelor maritime pentru transportul de energie și mărfuri, impactul asupra economiei globale ar putea fi limitat.

Inflația, incertitudinea majoră a anului

Pe termen scurt, există deja semne de întrebare privind evoluția inflației, însă Negrescu consideră că situația ar putea fi stabilizată dacă tensiunile geopolitice nu se prelungesc.

Pe termen lung, cheia pentru economia României rămâne atragerea fondurilor europene și menținerea stabilității energetice și comerciale la nivel global.