Reînarmarea UE pune la încercare stabilitatea și încrederea în Balcanii de Vest

Pe fondul reînarmării rapide a Europei ca răspuns la războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, țările din Balcanii de Vest au acces la noi arme, însă creșterea achizițiilor de armament în întreaga regiune riscă să reaprindă vechile tensiuni, scrie Euractiv.

Regiunea Balcanilor, consumată de război pe tot parcursul anilor 1990, nu este străină de conflictele armate între vecini. Acum, aceste țări candidate la aderarea la UE își consolidează arsenalele, chiar dacă disputele nerezolvate între vecini persistă, punând la încercare stabilitatea regională. Bruxelles are acum sarcina de a-și aprofunda rolul în materie de securitate fără a alimenta noi linii de fractură într-o regiune încă marcată de conflicte istorice.

„Tensiunile recurente și fragmentarea instituțională rareori rămân la nivel local”,

se arată într-un recent document de politică privind extinderea UE, elaborat de Institutul European de Studii de Securitate din Paris, care adaugă că evenimentele din regiune „pun la încercare coeziunea UE”.

Ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, UE și NATO au început să aloce fonduri pentru a consolida apărarea Europei. Acestea includ programe precum programul de împrumuturi „Acțiunea pentru securitate în Europa” (SAFE), la care participă Croația, stat membru al UE, și Facilitatea pentru pace a NATO, în valoare de 90 de milioane de euro, care oferă finanțare pentru securitate Albaniei, Macedoniei de Nord, Bosniei și Herțegovinei și Muntenegrului.

Aceste instrumente conferă Bruxelles-ului o anumită influență asupra priorităților de apărare ale țărilor participante. Cu toate acestea, Serbia și Kosovo continuă să își extindă forțele armate fără sprijinul Occidentului. Competiția militară dintre cele două țări se desfășoară în paralel cu schimbările mai ample în domeniul apărării din Europa, pe măsură ce UE extinde sprijinul în materie de securitate acordat țărilor candidate.