În două luntri | Cum stau românii între UE și SUA și ce cred despre Consiliul de Pace al lui Trump?

Majoritatea românilor privilegiază o poziționare a țării într-un echilibru între Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, arată datele BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a VIII-a, realizat în perioada 2-6 martie 2026, care a investigat poziționarea României între UE și SUA și felul în care se raportează românii la acest subiect.

Astfel, 50.4% dintre români consideră că, în contextul tensiunilor dintre Uniunea Europeană și administrația americană condusă de Donald Trump, România ar trebui să mențină un echilibru între blocul comunitar și Statele Unite.

22.7% cred că România ar trebui să se alinieze mai mult poziției UE, iar 22.1% cred că țara noastră ar trebui să întărească relația cu SUA.

Votanții PSD și PNL, femeile, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mic și angajații din sectorul public cred într-o proporție mai mare decât restul populației că România ar trebui să mențină un echilibru între UE și SUA.

Sunt de părere că România ar trebui să se alinieze mai mult poziției UE în special: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București.

Cred că România ar trebui să întărească relația cu SUA în special: votanții AUR, bărbații, persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural.

”Opinia publică pare să privilegieze o strategie de echilibru în politica externă, ceea ce indică o cultură strategică pragmatică: românii nu percep relația cu UE și cea cu SUA ca fiind alternative exclusive, ci ca piloni complementari ai securității și prosperității țării.

Această preferință sugerează o orientare structurală pro-occidentală, dar în același timp o sensibilitate față de riscurile polarizării geopolitice, ceea ce împinge opinia publică spre soluții de echilibru în defavoarea unor alinieri rigide.

Este o reflecție a unei maturități profunde, ancorată în istoria și geografia specifice României”,

a explicat directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac.

Participarea lui Nicușor Dan la Consiliul de Pace, susținută de o majoritate a românilor

57.8% dintre cei chestionați consideră că decizia președintelui României, Nicușor Dan, de a participa la Washington la prima reuniune a Consiliului pentru Pace, inițiativă a președintelui SUA, Donald Trump, a fost mai degrabă o decizie bună.

32.7% apreciază decizia ca fiind mai degrabă proastă. Ponderea non-răspunsurilor este de 9.6%.

Consideră că participarea președintelui la Consiliul pentru Pace de la Washington a fost o decizie bună în special:

• votanții PSD, PNL și USR,
• persoanele de peste 60 de ani,
• cei cu educație superioară,
• locuitorii din Capitală.

Sunt de părerea contrarie mai ales:

• votanții AUR,
• persoanele între 45 și 59 de ani,
• cei cu educație primară,
• locuitorii din mediul rural și
• angajații din sectorul privat.

”În ceea ce privește evaluarea participării președintelui Nicușor Dan la Consiliul pentru Pace inițiat de președintele SUA, Donald Trump, majoritatea societății legitimează decizia șefului statului percepută ca servind interesului strategic al țării.

În ansamblu, datele reflectă o așteptare socială pentru o politică externă autonomă în interiorul alianțelor occidentale, în care România rămâne ferm ancorată în Occident, dar încearcă să își maximizeze interesele particulare în spațiul de manevră diplomatică între partenerii săi principali, la fel cum procedează orice alt stat membru al acestor alianțe”,

a explicat directorul INSCOP.

Precizări metodologice

Datele au fost culese în perioada 2-6 martie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.