Persoanele foarte bogate din regiunea Golfului Persic iau în calcul mutarea unor active în Elveţia

Persoanele foarte bogate din regiunea Golfului Persic iau în calcul mutarea unor active în Elveţia pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu după atacurile americano-israeliene asupra Iranului, spun bancheri şi consultanţi financiari, transmite Reuters.

Peste o duzină de bancheri şi consultanţi, care administrează împreună active de peste 1.000 de miliarde de dolari, au declarat pentru Reuters că se aşteaptă ca Elveţia să atragă mai multe fonduri din Orientul Mijlociu, mai ales după atacurile iraniene asupra unor state din Golf.

Deşi Elveţia, considerată de mult timp un refugiu sigur pentru investitori, se confruntă cu o competiţie tot mai mare din partea centrelor financiare din Orientul Mijlociu şi Asia, sumele de bani plasate în ţară de persoane private şi instituţii non-bancare din Emiratele Arabe Unite au crescut cu aproximativ 40% în ultimii trei ani.

Tendinţa s-a accelerat după atacurile lansate anul trecut de Israel şi Statele Unite asupra Iranului, a declarat Patrik Spiller, şeful departamentului de administrare a averilor la Deloitte Elveţia.

”Din cauza evenimentelor recente, ne aşteptăm ca activele din Orientul Mijlociu să fie tot mai mult transferate în Elveţia. Auzim de la bănci, family offices şi persoane cu averi foarte mari că discuţiile sunt deja în desfăşurare”,

a spus Spiller.

Asociaţia Bancherilor Elveţieni a precizat că nu poate comenta fluxurile specifice de capital din Orientul Mijlociu după recentele atacuri asupra Iranului, dar a subliniat că Elveţia rămâne o destinaţie atractivă pentru investitorii bogaţi.

”Este în avantajul nostru că putem miza pe ‘Swissness’, adică pe condiţii sigure, stabilitate politică şi stat de drept. Cred că aceste lucruri sunt apreciate în special în perioade ca aceasta”,

a declarat economistul-şef al organizaţiei, Martin Hess.

După atacurile americano-israeliene asupra Iranului, francul elveţian a atins cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu faţă de euro.

Potrivit lui Spiller, ar putea dura câteva săptămâni sau luni până când intrările de capital vor deveni vizibile în statistici, însă Elveţia ar putea ajunge să atragă „câteva zeci de miliarde de dolari” din regiune.

”Totul va depinde însă de evoluţia războiului şi de durata lui”,

a adăugat el, explicând că în astfel de situaţii capitalul lichid este transferat primul, iar ulterior urmează active precum acţiuni sau obligaţiuni.

Cea mai mare bancă elveţiană de administrare a averilor, UBS, a refuzat să comenteze, la fel şi Julius Baer, care se află pe locul trei după activele administrate.

Banca privată Pictet, a doua ca mărime în Elveţia în administrarea averilor, a declarat că observă solicitări din partea clienţilor, însă creşterea interesului nu poate fi considerată deocamdată semnificativă.

”Am raportat un nivel record al activelor administrate la sfârşitul anului, în pofida unui dolar american slab, iar tendinţa pozitivă a continuat şi de la începutul acestui an. ‘Swissness’ funcţionează”,

a transmis banca.

Till Budelmann, director de investiţii la banca privată Bergos din Zurich, care administrează aproximativ 8 miliarde de franci elveţieni, a declarat că războiul cu Iranul a readus Elveţia în centrul atenţiei investitorilor, inclusiv al celor europeni.

El a relatat că un investitor european care lua în calcul deschiderea unui cont în Elveţia a cerut o întâlnire imediată pentru a începe procedurile după izbucnirea conflictului.

Deşi este prea devreme pentru a estima dimensiunea fluxurilor de capital, Budelmann consideră că războiul ”a întărit statutul Elveţiei de refugiu sigur pentru investitori”.