Multiple riscuri și temeri în raportul BNR. Creșterea economică decelerează puternic în 2022-2023

Creşterea economică este aşteptată să decelereze considerabil în 2022 şi 2023, estimează membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR). Ei spun că rata anuală a inflaţiei este de așteptat să-şi accentueze puternic creşterea în trimestrul II 2022 – până la 11,2% în iunie, comparativ cu 8,6% în proiecţia precedentă, şi să descrească doar gradual pe parcursul următoarelor trei trimester. În opinia BNR, criza energetică, posibil agravată de conflictul Rusia-Ucraina, împreună cu blocajele în lanţurile de producţie şi aprovizionare continuă să reprezinte surse majore de incertitudini şi riscuri, prin impactul potenţial exercitat la nivel global/european, precum şi pe plan intern, asupra cererii de consum şi asupra activităţii şi planurilor de investiţii ale firmelor, de natură să afecteze evoluţia pe termen scurt a cererii agregate, dar şi potenţialul de creştere a economiei pe un orizont mai îndelungat de timp.

BNR a publicat minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 9 februarie 2022, când banca centrală a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50%, de la 2%.

Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,50%, de la 3% şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 1,50%, de la 1%, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

”Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că după ce a atins probabil o dinamică foarte înaltă din perspectivă istorică în 2021, dar semnificativ inferioară celei previzionate anterior, creşterea economică este aşteptată să decelereze considerabil în 2022 şi 2023, şi mai pronunţat decât s-a anticipat în noiembrie 2021, inclusiv în condiţiile unor efecte expansioniste ceva mai temperate anticipate din partea absorbţiei de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluţia implică valori mult mai joase ale excedentului de cerere agregată pe orizontul prognozei faţă de cele estimate anterior şi care se restrâng gradual de la mijlocul anului curent, până aproape de anulare la finele orizontului prognozei, chiar şi în condiţiile unei dinamici sensibil mai scăzute a PIB potential”, arată BNR.

S-a sesizat că determinantul major al avansului PIB va rămâne consumul privat, în condiţiile anticipării unei creşteri relativ robuste a acestuia pe orizontul proiecţiei, doar ceva mai temperate decât s-a previzionat anterior, inclusiv pe fondul majorării în acest an a transferurilor sociale şi a salariului minim brut pe economie, dar şi în contextul ascensiunii ratei inflaţiei, al creşterii treptate a ratelor dobânzilor bancare şi al progresului consolidării fiscale.

Din partea exportului net, se anticipează, în schimb, un impact contracţionist minor, atât în 2022, cât şi în 2023, şi în scădere considerabilă faţă de 2021. Perspectiva deficitului de cont curent consemnează însă o relativă înrăutăţire, în condiţiile în care ponderea acestuia în PIB şi-a accentuat probabil peste aşteptări creşterea în 2021, depăşind şi mai mult standardele europene, iar în 2022 şi 2023 este aşteptată să cunoască doar mici corecţii descendente, inclusiv pe fondul persistenţei unor constrângeri asupra producţiei interne şi a unei dinamici nefavorabile a preţurilor materiilor prime şi mărfurilor pe piaţa internaţională. Perspectiva a fost considerată deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului şi cu potenţiale implicaţii adverse asupra inflaţiei, dar şi asupra sustenabilităţii creşterii economice.

”În acelaşi timp, s-a apreciat că criza energetică – posibil agravată de conflictul Rusia-Ucraina -, împreună cu blocajele în lanţurile de producţie şi aprovizionare continuă să reprezinte surse majore de incertitudini şi riscuri, prin impactul potenţial exercitat la nivel global/european, precum şi pe plan intern, asupra cererii de consum şi asupra activităţii şi planurilor de investiţii ale firmelor, de natură să afecteze evoluţia pe termen scurt a cererii agregate, dar şi potenţialul de creştere a economiei pe un orizont mai îndelungat de timp”, spun aceştia.

Totodată, membrii Consiliului şi-au reiterat preocupările legate de perspectiva absorbţiei fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, reliefând atât condiţiile stricte ce trebuie îndeplinite pentru accesarea acestora, cât şi importanţa lor majoră pentru realizarea reformelor structurale şi investiţiilor necesare economiei româneşti, precum şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului consolidării bugetare graduale.

S-a considerat că incertitudini continuă să decurgă şi din evoluţia pandemiei, în contextul fazei încă ascendente a actualului val pandemic, provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, mai puţin virulentă, totuşi, şi implicând o severitate mai scăzută şi în atenuarea restricţiilor asociate, inclusiv în multe state europene. Conduita politicii fiscale rămâne, însă, o sursă semnificativă de incertitudini şi riscuri la adresa previziunilor, au convenit membrii Consiliului, evidenţiind, pe de o parte, deficitul bugetar inferior ţintei înregistrat în 2021, iar, pe de altă parte, cerinţa continuării consolidării fiscale corespunzător angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic şi social dificil pe plan intern şi global, marcat de criza energetică şi de tensiuni geopolitice, precum şi de tendinţa de înăsprire a condiţiilor de finanţare.