Boom-ul turistic amenință autenticitatea Atenei: plan de stopare a investițiilor

În inima Atenei antice, pe străzile înguste şi în jurul siturilor arheologice, grupurile de vizitatori par să fie peste tot, şerpuind în urma ghizilor turistici. În alte vremuri, oficialii ar fi salutat astfel de imagini. Dar pentru Haris Doukas, primarul socialist hotărât să recupereze centrul aglomerat al capitalei pentru cetăţenii săi, începutul sezonului turistic lasă mare parte din centrul istoric expus riscului de „supra-saturaţie”. Cartiere întregi, crede el, riscă să-şi piardă autenticitatea din cauza dezvoltării turistice necontrolate.

„Atena nu poate funcţiona ca şi cum ar fi un hotel uriaş”,

a spus el într-un interviu, citat de The Guardian și news.ro.

„Sunt necesare restricţii şi reguli. Oraşele trebuie să aibă şi ele un cuvânt de spus în modul în care se dezvoltă”,

consideră edilul.

Anul trecut, peste 8 milioane de oameni au vizitat Atena, un record pentru o metropolă care nu demult era considerată doar un punct de tranzit spre insulele greceşti. Numai în cazul închirierilor pe termen scurt, numărul de înnoptări în popularul cartier Plaka, de sub Acropole, s-a dublat de mai mult de două ori din 2018, arată un studiu comandat recent de municipalitate.

În primăria neoclasică a oraşului, oficialii spun că timpul este esenţial dacă Atena nu vrea să devină victima propriului succes. Semnele de avertizare sunt peste tot: de la chiriile în creştere, care îi scot pe localnici de pe piaţă, până la infrastructura suprasolicitată care cedează sub presiune.

„Întreaga Atenă este săpată pentru a face faţă”,

a spus Doukas, fost profesor de energie climatică înainte de a intra în administraţia locală.

„Construim infrastructură electrică, sisteme de apă, noi reţele de canalizare, reţele 5G. Când ai aproximativ 700.000 de locuitori şi 8 milioane de vizitatori, presiunea este enormă”,

explică el. În fiecare lună sunt aduse „mai multe cadre, mai mult echipament, mai multe utilaje” pentru a face faţă provocărilor.

Doukas a preluat funcţia în 2024, după o victorie neaşteptată, susţinut de principalul partid de opoziţie, Pasok, pe baza promisiunii de a „înverzi” ceea ce este considerată cea mai fierbinte capitală a continentului. Aproximativ 3.855 de copaci au fost plantaţi în centrul istoric al municipalităţii în mandatul său.

Dar, pe măsură ce atractivitatea Atenei a crescut, primarul s-a confruntat tot mai mult cu forţele pe care le consideră responsabile pentru „dezvoltarea scăpată de sub control” în zonele turistice de top. Doukas a vizat companiile de construcţii care doresc să ridice clădiri cu mai multe etaje la poalele Acropolei, investitorii imobiliari şi antreprenorii. De asemenea, critică proliferarea barurilor şi restaurantelor de pe acoperiş, adesea fără autorizaţie.

Conflictul s-a intensificat în această săptămână, când Doukas a declarat pentru The Guardian că va folosi un proiect de lege privind utilizarea terenurilor turistice, aflat în dezbatere, pentru a cere interzicerea totală a noilor activităţi economice în centrul istoric.

„Vom opri toate investiţiile turistice în Plaka, pe care sunt hotărât să o salvez. Nu mai este loc. Nici pentru închirieri pe termen scurt, nici pentru apartamente de tip hotelier, nici pentru hoteluri sau orice altă utilizare turistică. Zona este supra-saturată”,

a spus el.

„Vrem să spunem «destul este destul» printr-o lege.”

Investitorii, a adăugat el, ar trebui să se îndrepte către alte zone „mai puţin aglomerate” ale capitalei.

Primarul a propus şi îngheţarea autorizaţiilor de construire pentru noi hoteluri, măsură care ar urma o interdicţie similară introdusă de guvern, ce limitează închirierile pe termen scurt în cartierele aflate în zona Acropolei.

Spre surprinderea sa, săptămâna aceasta a primit sprijin dintr-o direcţie neaşteptată. La un eveniment de promovare a capitalei, şeful influentei asociaţii a hotelierilor, Evgenios Vassilikos, a sugerat şi el limitarea construirii de hoteluri, invocând exemplul Barcelonei, unde nu s-au mai emis licenţe pentru hoteluri noi din 2017.

„Nu trebuie să reinventăm roata”,

a spus acesta, adăugând că sectorul turistic trebuie să decidă serios unde vrea să fie peste 10 sau 15 ani.

„Când tot centrul Atenei se transformă într-o zonă hotelieră, nu pot fi singurul care spune asta”, a declarat primarul. „Acum că preşedintele asociaţiei hotelierilor s-a pronunţat, discuţia a început oficial. Atena nu poate deveni [o altă] Barcelona”,

a argumentat el.

Doukas a fost încurajat de omologul său de stânga din Barcelona, Jaume Collboni, care a anunţat recent interzicerea completă a închirierilor pe termen scurt din noiembrie 2028, când permisele pentru peste 10.000 de apartamente vor fi retrase pentru a face oraşul mai locuibil. Atât Atena, cât şi Barcelona se numără printre cele 15 oraşe ai căror primari au aderat la un plan european de acţiune privind locuinţele, cerând UE măsuri ferme pentru a aborda criza.

La fel ca Collboni, Doukas a descris accesul la locuinţe accesibile – imposibil pentru mulţi din cauza presiunii închirierilor pe termen scurt – drept cea mai mare problemă a municipalităţii.

„Am creat un birou pentru locuinţe sociale pentru a identifica clădiri şi apartamente pe care le putem renova cu fonduri UE”,

a spus el.

„Vrem să încurajăm cuplurile tinere să rămână în centru. În timp ce alte oraşe merg spre beton şi zgârie-nori, noi mergem într-o direcţie complet diferită, care include şi demolarea unor clădiri pentru a crea spaţii publice, parcuri şi locuri de joacă. Atena este pentru oamenii ei. Nu este doar pentru cei care vor să o exploateze”,

a subliniat edilul.