Secrete ale primilor ani de după 1989, declasificate de MAE. Țoiu: ”Cui i-ar fi teamă de poporul român?”
Ministra de Externe Oana Țoiu a anunțat declasificarea a peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani de tranziţie din arhivele MAE, fiind vorba despre alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai, corespondenţa cu URSS, transmite News.ro.
”Aceste documente nu mai au încadrarea de secret de stat de peste un deceniu”,
explică Oana Ţoiu, apreciind că românii au dreptul să ştie cu adevărat istoria.
”Declasificăm peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani de tranziţie din arhivele MAE. Alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai, corespondenţa cu URSS – toate acestea ies din sertarele in care au stat peste 30 de ani şi vor fi publice.”
Șefa diplomației române a mai spus că ”românii au dreptul să ştie cu adevărat istoria tranziţiei României”.
”Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, neclare, iar în aerul închis al lipsei de informaţii cresc conspiraţiile şi neîncrederea. Transparenţa nu mai este doar despre trecut, ci despre lecţii învăţate şi despre baza de memorie colectivă pe care putem construi viitorul. Documentele despre cum s-a reaşezat politica externă a României după 1989 aparţin istoriei, cercetătorilor, societăţii. Nu sertarelor din subsol!”
Țoiu a mai explicat că este vorba despre 5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape de arhivă, ocupând aproximativ 100 de metri liniari de raft.
”Este cea mai consistentă tranşă de documente diplomatice scoase de sub clasificare după cele de dinainte de 1989 şi acoperă o perioadă de inflexiune în istoria noastră recentă”,
a mai declarat ministra de Externe.
Câteva titluri de dosare:
- „Reacţii în URSS faţă de Revoluţia din 22 decembrie 1989″;
- „Reunificarea Germaniei (1990)”;
- „Relaţii bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai”;
- „Tratat de colaborare, bună vecinătate şi amiciţie cu URSS”.
”Aceste documente nu mai au încadrarea de secret de stat de peste un deceniu. Au fost ţinute, totuşi, departe de public ca secrete de serviciu. Schimbăm asta an cu an şi vom continua procesul, inclusiv cu paşi viitori de digitalizare şi publicare. O democraţie matură nu se teme de propria istorie. O publică spre consultare cetăţenilor şi o studiază”,
a adăugat ministrul de Externe, care a precizat că Proiectul de Hotărâre de Guvern se află în transparenţă decizională pe siteul MAE.
Oana Țoiu a explicat mai pe larg decizia într-o intervenție la Digi 24:
”Un efort care a durat câteva luni, de a construi cadrul normativ și pașii următori care țin de desecretizare și țin de efortul comun instituțional de a pune la dispoziția publicului larg, a cercetătirlor, a societății aceste documente. Credem că este extrem de important pentru România, societate, să putem să ne uităm la lecțiile acestei tranziții, sper că acest efort de transparentizare o să fie făcut și alte de instituții.”
Despre Mineriade sau revenirea Regelui Mihai în țară, ministra de Externe arată că vor fi desecretizate telegrame din acea perioadă, rezumate ale informațiilor prezentate de ziarele din străinătate sau alte răspunsuri oficiale ale diplomaților români către partenerii internaționali de la acea vreme.
”Cercetătorii pot analiza cum au afectat decizii care au privit România. România a avut, după Mineriade și alte episoade, dezavantaje create prin astfel de decizii: acces la finanțare sau modul în care România a fost percepută ca o democrație matură”,
a adăugat Oana Țoiu.
Ea a mai subliniat că publicul are deja acces la documentele diplomatice de dinainte de 1989 și a îndemnat cetățenii să intre pe pagina de Facebook de la Arhivele Diplomatice, unde sunt publicate mai multe documente în acest sens.
”Este dreptul poporului român la propria istorie și prorpia memorie. Nu văd cui i-ar fi teamă de poporul român, decât dacă la momentul respectiv nu ar fi trădat în vreun fel. E dreptul poporului român să aibă acces la informațiile care îl privesc”,
a adăugat Oana Țoiu.









