După 20 de runde de sancțiuni, Uniunea Europeană vede în sfârșit fisuri în economia rusă
Europenii își asumă meritul pentru semnele tot mai mari de tensiune din economia rusă. Înseamnă asta că sancțiunile funcționează? E complicat, scrie Euronews.
De la evenimentele fatidice din februarie 2022, Uniunea Europeană s-a angajat într-un proiect politic fără precedent pentru a paraliza capacitatea Rusiei de a purta război împotriva Ucrainei, sperând că presiunea persistentă va forța în cele din urmă agresorul să recunoască înfrângerea.
După 20 de runde de sancțiuni economice, atent concepute pentru a provoca durere maximă, obiectivul final rămâne încăpățânat de evaziv. Moscova își continuă bombardamentul brutal și refuză să facă nicio concesie la masa negocierilor.
Și totuși, există un sentiment de justificare.
În ultimele luni, semnele tot mai mari de tensiune în economia rusă au început să păteze imaginea de invincibilitate pe care Kremlinul o proiectează în sfidarea Occidentului.
Economia Rusiei s-a contractat cu 0,3% între ianuarie și martie, potrivit Ministerului Dezvoltării Economice, marcând prima contracție de la începutul anului 2023. În aceeași perioadă, deficitul public a crescut la 60 de miliarde de dolari (51 de miliarde de euro), depășind ținta pentru întregul an. Inflația este blocată la aproape 6%, sub o rată a dobânzii exorbitantă de 14,5%. Piața bursieră a pierdut teren din martie, în ciuda unei creșteri la nivel mondial. Iar Banca Centrală a tras un semnal de alarmă cu privire la deficitul sufocant de forță de muncă.
Chiar și președintele Vladimir Putin, care riscă să piardă cel mai mult din cauza fisurilor, a recunoscut că lucrurile nu arată așa cum ar trebui. Luna trecută, el a cerut echipei sale să explice „de ce traiectoria indicatorilor macroeconomici este în prezent sub așteptări” și „să ofere măsuri suplimentare menite să reia creșterea economică”.
Europenii au luat act de acest lucru.
„Da, sancțiunile au un efect usturător asupra economiei ruse”,
a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, într-un discurs recent.
„Consecințele războiului ales de Rusia sunt plătite din buzunarele oamenilor.”
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că „economia Rusiei se scufundă în criză” și a îndemnat Kremlinul să „deschidă ochii la eșecul său”, iar ministrul suedez de finanțe, Elisabeth Svantesson, a concluzionat că „avem dreptate” și că „sancțiunile funcționează”.
UE încearcă acum să convingă alți aliați din G7, în special Statele Unite, să impună o interdicție coordonată asupra serviciilor maritime pentru petrolierele rusești, menită să crească costurile de transport și să erodeze profiturile mult necesare.
Măsura este în prezent suspendată din cauza perturbării energiei declanșate de închiderea Strâmtorii Hormuz, care a adus Moscovei venituri neașteptate de 19 miliarde de dolari (16 miliarde de euro) din vânzările de petrol în martie, un câștig notabil față de cele 9,7 miliarde de dolari (8,2 miliarde de euro) din februarie.
Bruxelles dorește să inverseze tendința și să revină la scăderea constantă a prețului global al țițeiului Ural, observată în lunile premergătoare închiderii strâmtorii Hormuz. Oficialii speră că interdicția totală, coroborată cu represiunea asupra navelor „flotei din umbră” și cu atacurile la distanță ale Ucrainei asupra instalațiilor de export de petrol ale Rusiei, va strânge rapid șuruburile.
„Ceea ce vedem acum este că două lucruri se combină: vedem că Rusia trebuie să cheltuiască mulți bani pentru a-și menține efortul de război și vedem că sancțiunile au efect. Durerea se simte mai acut”,
a declarat un diplomat de rang înalt al UE.
„Vedeți vreo dorință din partea Rusiei de a se angaja în negocieri serioase? Eu nu. Așadar, ceea ce trebuie să facem este să creștem presiunea din ce în ce mai mult.”









