Summit-ul de pe Canalul Suez: Turismul mondial, în pericol din cauza războiului din Iran

Peste 300 de lideri din industria turismului mondial s-au reunit în cadrul unei croaziere fără precedent pe Canalul Suez, în Egipt, pentru a găsi soluții la criza provocată de conflictul cu Iranul, care amenință sezonul estival cu zboruri mai scumpe, reducerea rutelor și diminuarea frecvenței zborurilor din cauza penuriei de combustibil, scrie Euronews.

Situată la 3.700 de kilometri de epicentrul crizei din Strâmtoarea Hormuz, o altă arteră strategică importantă a comerțului mondial a devenit scena pe care turismul global caută răspunsuri la incertitudine, în ajunul sezonului de vârf.

Timp de trei zile, Consiliul Mondial pentru Călătorii și Turism (WTTC) a reunit 300 de lideri din sectorul public și privat pe un vas de croazieră de lux pe Canalul Suez pentru a discuta despre leadership și redresarea globală în contextul a ceea ce mulți numesc o „furtună perfectă” pentru această vară: penuria de combustibil, bilete mai scumpe, mai puține zboruri și o criză a conexiunilor.

„Criza (din Orientul Mijlociu) afectează oferta companiilor aeriene, deoarece sunt disponibile mai puține locuri”,

recunoaște Gloria Guevara, președinte și director executiv al WTTC, care este încrezătoare că redresarea în Orientul Mijlociu va fi rapidă, în termen de două luni, în funcție de momentul în care se va încheia conflictul.

O lovitură pentru conectivitate

Blocarea Strâmtorii Hormuz lovește turismul acolo unde doare cel mai tare: conexiunile aeriene. Penuria de kerosen și creșterea prețurilor petrolului triplează costurile companiilor aeriene, pentru care combustibilul reprezintă, în mod normal, 30% din cheltuielile de exploatare.

Teama este că impactul va fi transferat către călător, veriga cea mai slabă, dar cea mai importantă din lanț. În ultimul său raport privind transporturile, Comisia Europeană avertizează că „călătorii ar putea fi afectați de perturbări, inclusiv întârzieri, anulări, durate mai lungi de călătorie și prețuri mai mari”.

Pentru a evita consecințe și mai grave, Guevara îndeamnă guvernele să reducă taxele aplicate companiilor aeriene, pentru a evita ca, în final, factura să fie plătită de utilizatori.

„Dacă taxele sunt reduse, nu va exista niciun impact asupra călătorilor, iar mobilitatea va fi permisă fără a afecta oferta”,

a afirmat ea.

Într-un interviu acordat Euronews, ministrul turismului din Egipt, Sherif Fathi, susține că „principala provocare pentru turismul internațional nu este cererea, ci oferta de transport”.

El recunoaște că criza energetică afectează deja turismul din Egipt, cu o scădere de 16% în aprilie, din cauza reducerii numărului de zboruri și de locuri disponibile.

„Impactul se resimte și în transportul maritim, feroviar și terestru la nivel global, cu consecințe directe asupra turismului, comerțului și prețurilor”,

explică el.

Europa rămâne vigilentă

Comisia Europeană împărtășește această evaluare și urmărește cu atenție evoluția situației.

„În Europa, există o mare îngrijorare cu privire la situație”,

confirmă Eduardo Santander, directorul general al Comisiei Europene pentru Turism (ETC).

„Dacă situația se agravează, Comisia Europeană ar putea obliga statele membre să pună în comun rezervele strategice, așa cum s-a procedat cu vaccinurile în timpul pandemiei de COVID.”

Pentru acest director executiv, țara europeană cea mai expusă crizei este Regatul Unit, în timp ce Spania este mai în siguranță datorită rezervelor sale.

„Vara aceasta va fi diferită”,

spune el.

„Oamenii vor călători mai aproape și mult mai mult în interiorul Europei”.

Santander consideră, de asemenea, că această situație poate servi la impulsionarea unei vechi aspirații a sectorului: desezonalizarea turismului și extinderea sezonului dincolo de lunile de vară.

În ciuda incertitudinii, președinta și CEO-ul WTTC, Guevara, rămâne optimistă.

„Acum suntem mai obișnuiți să gestionăm crize și să facem față acestor situații”,

a spus ea.

Organizația reamintește importanța turismului, care reprezintă aproape 10% din economia globală, cu 376 de milioane de locuri de muncă, adică unul din nouă locuri de muncă de pe planetă.

În mijlocul atâtor incertitudini, acest summit plutitor fără precedent în apele Canalului Suez a încercat să transmită un mesaj de încredere unei industrii care, de ani de zile, a depășit crize, războaie și pandemii, așa cum subliniază mulți dintre participanți.

În culise, însă, industria își ține respirația. Ce se va întâmpla în Orientul Mijlociu în următoarele săptămâni ar putea redefini harta turismului mondial și marca un punct de cotitură în economia globală.