CNAS propune ca plata contribuţiei să devină obligatorie şi pentru cei care nu au venituri declarate
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate propune ca plata contribuţiei la sănătate să devină obligatorie şi pentru adulţii care nu au venituri declarate şi nu se încadrează în categoriile scutite prin lege. Larisa Mezinu-Bălan, şefa interimară a CNAS, a dat detalii la emisiunea Info Express de la TVR Info.
În prezent, aceste persoane se pot asigura voluntar, pentru 2.430 de lei pe an. Şefa interimară a CNAS susţine că măsura ar aduce bani suplimentari în sistem, în condiţiile în care aproape 2,9 milioane de persoane figurează ca neasigurate.
Larisa Mezinu-Bălan, președinte interimar CNAS:
Există această asigurare voluntară pe care persoanele fără venituri o pot face și care astăzi pot plăti prin ANAF 2.430 de RON și devin asigurate pe un an. Această plată se poate face în două tranșe. Din evidențele noastre și ale medicilor de familie care au înrolate în listele lor persoanele neînscrise, sunt 2,9 milioane de persoane, cetățenii români, care sunt neasigurați. Nu sunt copii care sunt protejați de lege, nu sunt pensionari care sunt protejați de lege, nu sunt persoane cu dizabilități sau alte categorii. Una din cele 23 categorii de persoane scutite de la plata contribuției și nici persoane care sunt înrolate în Programul Național Oncologic, care devin automat asigurate odată ce s-a diagnosticat această boală.
Instituţia nu a explicat însă cum ar putea plăti cei care nu dispun efectiv de resurse financiare.
Larisa Mezinu-Bălan, președinte interimar CNAS:
Din datele noastre rezultă că 95% din aceste persoane sunt persoane care au vârsta până în 60 de ani, deci sunt persoane active sau care ar putea fi active economic și care tot ce este posibil să se afle în economia gri sau, mai grav, să beneficieze, să profite de o optimizare fiscală. Așadar, soluția ar fi ca aceste mecanisme voluntare de plată a asigurării de sănătate, destinate persoanelor fără venituri, să fie aplicate pentru toate persoanele neasigurate și să nu mai avem un pachet minimal, pe care astăzi îl decontăm de la bugetul de stat, să nu mai avem un pachet de bază și, desigur, să nu mai lăsăm persoanele neasigurate, care astăzi au posibilitatea să se asigure voluntar, doar atunci când, eventual, au o boală și au nevoie de servicii medicale extinse. Sau instaurăm această obligație, care astăzi există în lege, obligația ca orice persoană care are reședința pe teritoriul României, indiferent că e cetățean român sau nu, să fie asigurată.
Oficialul a invocat şi situaţia românilor stabiliţi în străinătate, care revin în ţară şi beneficiază de servicii medicale de urgenţă. Aceste servicii sunt însă garantate prin lege, inclusiv persoanelor neasigurate:
În prezent, regulamentul în Uniunea Europeană spune foarte clar, un cetățean european poate fi asiguratul unui singur stat, dacă este asigurat în alt stat membru, trebuie să utilizeze, când vine în România, Cardul European de Asigurări de Sănătate, sau dacă este asiguratul altui stat și alege să stabilească reședința în România, trebuie să aducă un formular european care deschide dreptul la serviciile medicale ca orice alt asigurat, dar cu decontarea din statul european unde este asigurat.
CNAS a făcut un calcul și a rezultat că dacă toți aceștia ar plăti acest venit minim de 2.430 de lei pe an, ne-ar aduce cel puțin 2,5 miliarde la Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate.
În concluzie, președinta interimară a CNAS a mai detaliat:
Așadar, o creștere a venitului Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate trebuie luată rapid în calcul și pentru a evita creșterea contribuției de asigurări de sănătate, care astăzi este la 10%, ideal este să găsim mecanisme să extindem baza contribuabililor. Unul identificat de mine și explicat astăzi este acesta: ca persoanele neasigurate, active, care nu se încadrează niciuna din categoriile care nu trebuie să plătească ca să devină asigurate, să fie cât mai devreme posibil persoane asigurate plătitoare de contribuție.









