Relația românilor cu banii: discreție, rușine și teamă de judecată socială

Relația românilor cu banii este caracterizată de discreție, rușine și teamă de judecată socială, potrivit unui sondaj de opinie solicitat de XTB România și realizat de Reveal Marketing Research.

Aproape jumătate dintre români spun că, în copilărie, se discuta despre bani în familie doar când era necesar. La maturitate, datoriile, veniturile și problemele financiare rămân printre subiectele cele mai greu de abordat.

Datele sondajului indică faptul că românii evită sau abordează cu dificultate discuțiile despre bani. Pentru o parte importantă a populației, banii sunt asociați cu rușine, discreție, comparație socială și teamă de judecată. Această cultură a tăcerii poate întârzia conversațiile despre datorii, poate limita accesul la sprijin, reduce apetitul pentru educație financiară și poate împiedica dezvoltarea unor comportamente sănătoase de economisire și investiții.

Astfel, 44% dintre respondenți spun că, în copilărie, în familia lor se vorbea despre bani doar uneori, atunci când era cu adevărat necesar. Doar 27% au afirmat că situația banilor era discutată deschis, în timp ce 12% spun că subiectul era considerat sensibil sau tabu. În rândul tinerilor de 18-24 de ani, această abordare este și mai vizibilă: 60% declară că, în familie, discuțiile despre bani aveau loc doar când era necesar, potrivit studiului.

„În România, banii sunt încă tratați, în multe contexte, ca fiind un subiect care trebuie gestionat în tăcere. Dacă în copilărie auzim despre bani doar când apare o problemă, ajungem să asociem conversațiile financiare cu stresul, rușinea sau eșecul, nu cu planificarea, responsabilitatea și independența. Această moștenire culturală poate contribui la decizii financiare greșite, la evitarea economisirii sau investițiilor și, în timp, la vulnerabilitate financiară”,

spune Irina Cristescu, General Manager XTB România.

Această lipsă de normalizare a conversațiilor despre bani este vizibilă și în modul în care românii se raportează, la maturitate, la propriile vulnerabilități financiare. Datoriile sunt cel mai greu subiect financiar de discutat, menționate de 36% dintre respondenți, urmate de nivelul venitului (30%) și de împrumuturile de la familie sau prieteni (26%).

Disconfortul este și mai pronunțat în rândul tinerilor: 42% dintre respondenții de 18-24 de ani spun că datoriile sunt cel mai delicat subiect de conversații.

37% dintre oameni spun că percepția asupra celor care vorbesc despre dificultăți financiare depinde de situație sau de audiență. Pe de o parte, 21% îi consideră pe cei care discută despre problemele cu banii ca fiind realiști, iar alți 21% spun că astfel de conversații sunt firești.

Pe de altă parte, 12% dintre românii participanți la sondaj cred că dificultățile financiare ar trebui să rămână private, iar 10% le asociază cu decizii financiare neinspirate sau neinformate. Bărbații cred, mai mult decât femeile, că neajunsurile cu banii trebuie să rămână private.

Această ambivalență arată că stigma nu se manifestă neapărat prin respingere directă, ci printr-o acceptare condiționată. Cu alte cuvinte, oamenii pot vorbi despre bani, dar doar în anumite contexte, cu anumite persoane și fără să depășească limitele sociale percepute ca fiind „acceptabile”.

În fața unei presiuni financiare, doar 9% ar căuta sfaturi de la profesioniști

Datele arată și un reflex de gestionare individuală a problemelor cu banii. 16% dintre respondenți spun că ar păstra problema pentru ei înșiși și ar încerca să o rezolve singuri, iar 14% ar vorbi despre situație cu o persoană de încredere. Rușinea apare și când oamenii nu pot acoperi cheltuieli neprevăzute.

Cea mai frecventă sursă de rușine sau jenă este incapacitatea de a acoperi o cheltuială neprevăzută, menționată de 34% dintre respondenți. Urmează întârzierea plăților (menționată de 24% dintre români), nevoia de a admite o planificare financiară neinspirată (18%) și comparația cu alte persoane (17%).

Un venit mai mare poate deveni, la rândul său, o sursă de presiune socială.

Stigma banilor nu apare doar în contextul dificultăților financiare, ci și al succesului financiar. Deși 35% dintre respondenți spun că nu ar fi deranjați dacă alte persoane ar afla că au un venit peste medie, 32% se tem de invidie sau comentarii negative, iar 26% resimt presiunea de a împrumuta bani sau de a-i susține financiar pe ceilalți.

Alte preocupări includ posibilitatea de a fi tratați diferit la locul de muncă sau în cercul apropiat și teama de a fi judecați pentru modul în care au obținut venitul.

Teama de greșeli ține o parte dintre români departe de investiții

Relația cu economisirea și investițiile este, de asemenea, una marcată de prudență și discreție: 24% dintre participanții la sondaj spun că preferă să păstreze banii doar în numerar sau depozite, pentru a evita „deciziile greșite”, iar 22% declară că economisesc sau investesc, dar evită să vorbească despre acest lucru.

În același timp, 19% spun că nu economisesc și nu investesc deloc, iar doar 19% afirmă că economisesc sau investesc și se simt confortabil să vorbească despre acest subiect.

O barieră psihologică importantă este vizibilă și în rândul celor care și-ar dori să facă mai mult: 11% spun că ar vrea să economisească sau să investească, dar se tem să nu facă greșeli și să fie judecați. Această teamă poate limita accesul la comportamente financiare mai active și poate menține preferința pentru soluții percepute ca sigure, dar care nu sunt întotdeauna suficiente pentru protejarea puterii de cumpărare pe termen lung.