BERD a înrăutăţit previziunile privind evoluţia economiei româneşti, indicând un declin de 0,2%

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit previziunile privind evoluţia economiei româneşti în acest an, indicând un declin de 0,2%, faţă de un avans 1,2% previzionat în februarie, potrivit raportului „Regional Economic Prospects”, publicat joi de instituţia financiară internaţională și citat de Agerpres.

În 2027, PIB-ul României ar urma să înregistreze o expansiune de 1,8%, faţă de un avans de 2,2% previzionat anterior de BERD.

Cu un nivel de 0,7%, creşterea economiei în 2025 a fost în mare parte în linie cu cea din 2024, deşi s-a modificat structura creşterii. Consumul privat aproape a stagnat, deoarece creşterea salariilor reale s-a redus de la 8% în 2024 la un declin de 5% la mijlocul anului trecut. Cheltuielile guvernamentale au scăzut în ritm anual cu 11% în ultimul trimestru din 2025, afectând evoluţia economiei. În contrast, investiţiile publice au totalizat 7% din PIB şi au crescut exporturile nete, pe fondul majorării exporturilor de capital şi de bunuri intermediare, se arată în raport.

Inflaţia a accelerat semnificativ în semestrul doi din 2025, la aproximativ 9,5%, după eliminarea, în iulie 2025, a plafonării preţului electricităţii, implementat alături de majorarea TVA şi a accizelor. În aprilie 2026, inflaţia a crescut din nou, la aproape 11%, în urma preţurilor mai ridicate la energie. Ca rezultat, Banca Naţională a României (BNR) a menţinut rata dobânzii la 6,5% la începutul lui 2026. Deficitul guvernamental general s-a redus de la 9,3 din PIB în 2024 la 7,95 din PIB în 2025 şi ar urma să scadă la 6,2 din PIB în 2026, previzionează instituţia financiară internaţională.

„În urma contractării economiei în primul trimestru din 2026, a scăderii consumului gospodăriilor şi a producţiei industriale, previziunile privind PIB-ul au fost modificate, indicând un declin de 0,2% în 2026 şi o creştere de 1,8% în 2027. Deşi cheltuielile de consum vor rămâne constrânse de ajustările fiscale şi de inflaţia ridicată, investiţiile ar putea sprijini creşterea, condiţionate de absorbţia fondurilor europene din RRF (Facilitatea de redresare şi rezilienţă) şi redresarea încrederii companiilor. Riscurile de deteriorare rămân legate de potenţialele deviaţii de la strategia de consolidare fiscală pe termen lung (orice deviere va furniza doar un ajutor pe termen scurt), de comerţul internaţional volatil şi de incertitudinile politice prelungite”,

avertizează BERD.