Cupa Mondială din 2026 ar putea genera o avere pentru economia Portugaliei
Deși nu este o țară gazdă, Portugalia ar putea genera până la 945 de milioane de euro din Cupa Mondială FIFA 2026, potrivit unui studiu realizat de IPAM, Institutul Portughez de Administrare a Marketingului, care a analizat impactul potențial al turneului asupra economiei portugheze, scrie Euronews.
Studiul indică o schimbare structurală a modelului economic al fotbalului, argumentând că impactul său nu mai depinde de geografie, ci de capacitatea fanilor, brandurilor și mass-media de a amplifica evenimentul înainte, în timpul și după meciuri.
Analiza, realizată de Unitatea de Cercetare în Marketing Sportiv a IPAM, estimează un impact economic cuprins între 378 și 945 de milioane de euro, în funcție direct de performanța echipei naționale portugheze.
Cea mai mică estimare, corespunzătoare eliminării Portugaliei în faza grupelor, este de 378 de milioane de euro. Într-un scenariu intermediar, cu echipa ajungând în optimile de finală, impactul ar putea crește la 561 de milioane de euro. Dacă Portugalia ar câștiga turneul, ar putea ajunge la 945 de milioane de euro.
Conform studiului, creșterea proiectată este determinată de patru factori principali: o putere de cumpărare mai mare; turneul fiind găzduit pe piețe puternice din punct de vedere economic – Statele Unite, Canada și Mexic; extinderea Cupei Mondiale la 48 de echipe și 104 meciuri; și consolidarea economiei digitale ca o nouă sursă de valoare.
Unitatea de Cercetare în Marketing Sportiv a IPAM afirmă că turneul ar putea genera „cel mai mare impact înregistrat vreodată în Portugalia” asociat unei competiții sportive desfășurate în afara țării.
„Portugalia nu trebuie să găzduiască Cupa Mondială pentru a genera un impact economic semnificativ. Ceea ce arată acest studiu este că valoarea fotbalului nu mai este concentrată pe stadion sau în țara gazdă. Astăzi, impactul este creat prin consum, atenție, interacțiune digitală și capacitatea fanilor de a amplifica evenimentul”,
a declarat directorul executiv al IPAM, Daniel Sá, într-un comunicat.
Pentru comparație, Euro 2016 – pe care Portugalia l-a câștigat – a generat un impact economic de 609 milioane de euro. Proiecția maximă a studiului pentru Cupa Mondială din 2026 depășește această cifră cu peste 300 de milioane de euro.
Cheltuielile pentru Cupa Mondială ar putea varia între 40 și 3.500 de euro per suporter
Cercetările evidențiază, de asemenea, „rolul suporterului ca nou atu economic”. Un suporter ocazional, descris ca „un consumator de momente”, ar putea genera între 40 și 70 de euro în timpul turneului.
În schimb, fanii extrem de implicați, digitaliști, ar putea genera cheltuieli de până la 3.500 de euro printr-o combinație de consum recurent, activitate multi-platformă, interacțiune socială și influență asupra altor consumatori.
În timp ce consumul tradițional reprezintă încă majoritatea impactului – aproximativ 77% – componenta digitală reprezintă deja 23% din valoarea estimată, determinată de platformele de streaming, implicarea pe rețelele sociale și conținutul generat de utilizatori.
Consumul gospodăriilor este identificat ca fiind cea mai mare categorie, reprezentând 26% din impactul total, urmat de restaurante și catering cu 15% și publicitate și media cu 14%.
În cadrul segmentului digital, platformele de streaming și OTT reprezintă 10%, implicarea pe rețelele sociale 7%, iar așa-numita „economie a conținutului” 6%.
Potrivit cercetătorilor, cărțile de joc și stickerele (5%) și merchandisingul (4%) demonstrează modul în care Cupa Mondială „activează economii emoționale și de colecție”, generând o cerere puternică în segmente specifice și încurajând achizițiile impulsive. Pariurile (6%) sunt, de asemenea, identificate ca o componentă semnificativă, deși din ce în ce mai integrată în modele mai largi de consum de divertisment și comoditate.
În schimb, călătoriile reprezintă doar 4% din impactul total, reflectând atât locația turneului în afara Europei, cât și concluzia centrală a studiului, conform căreia beneficiile economice nu mai depind de prezența fizică.
„Fotbalul continuă să genereze consum, dar creșterea constă din ce în ce mai mult în modul în care acest consum este împărtășit, comentat, transformat în conținut și amplificat. Aproape unul din patru euro generați de Cupa Mondială provine acum din mediul digital”,
a spus Sá.
Pentru IPAM, Cupa Mondială din 2026 evidențiază, de asemenea, provocări strategice pentru branduri, organizații media și autorități publice – lecții care vor fi relevante atunci când Portugalia va co-găzdui Cupa Mondială din 2030.
„Brandurile vor trebui să renunțe la modelele rigide de planificare și să investească în activări în timp real. Mass-media va trebui să combine televiziunea, streamingul și conținutul digital. Economia în sens larg ar putea beneficia nu numai prin ospitalitate, comerț cu amănuntul și turism, ci și prin noi fluxuri de venituri legate de platforme, creatori de conținut și economia atenției”,
a declarat institutul.
Studiul oferă, de asemenea, o lecție mai amplă pentru turneul din 2030: găzduirea unui eveniment de această amploare nu garantează, în sine, impactul economic. Valoarea reală va depinde de cât de eficient este activat înainte, în timpul și după competiție.
„Cei care știu să interpreteze Cupa Mondială din 2026 vor câștiga mai mult decât cei care pur și simplu o transmit. Aceasta este probabil principala concluzie a studiului: valoarea Cupei Mondiale nu mai constă doar în evenimentul în sine, ci în modul în care este activat”,
a concluzionat Sá.









