Unul din trei români nu are economii sau alte resurse care să îl ajute într-o perioadă dificilă
Siguranța financiară poate dispărea mult mai repede decât ne imaginăm. Un concediu medical prelungit, un accident sau pierderea locului de muncă sunt suficiente pentru a pune presiune pe bugetul unei familii. Chiar și așa, mulți români nu dispun de o plasă de siguranță financiară și se bazează pe sprijinul familiei atunci când trec prin perioade dificile, scrie B1TV.
Aproape o treime dintre români nu au nicio rezervă pentru situații neprevăzute
Riscurile care pot afecta veniturile unei familii sunt tot mai evidente. Cu toate acestea, mulți români rămân vulnerabili din punct de vedere financiar. Potrivit celui mai recent Barometru UNSAR-IRES, 29% dintre respondenți spun că nu au nicio formă de protecție financiară dacă nu ar mai putea contribui la bugetul familiei.
Practic, aproape unul din trei români nu are economii, asigurări sau alte resurse care să îl ajute într-o perioadă dificilă. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât costul vieții a crescut constant în ultimii ani. În același timp, presiunea asupra bugetelor familiale este tot mai mare. Multe gospodării se confruntă deja cu dificultăți în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi.
Familia, principala plasă de siguranță în perioadele dificile
În cazul unei crize financiare, familia rămâne principalul sprijin pentru mulți români. Potrivit studiului, 47% dintre respondenți spun că ar apela la rude dacă și-ar pierde sursa principală de venit. Economiile personale ocupă locul al doilea. Acestea sunt menționate de 36% dintre participanți.
La polul opus, doar 17% afirmă că s-ar putea baza pe o asigurare de viață. Specialiștii avertizează însă că sprijinul familiei nu este întotdeauna suficient. Problemele apar mai ales atunci când mai mulți membri ai aceleiași familii sunt afectați în același timp. În astfel de situații, această plasă de siguranță poate deveni mult mai fragilă decât pare.
Deficitul financiar ascuns care afectează milioane de familii
Mulți români ar avea dificultăți serioase în fața unui eveniment care le afectează veniturile. Potrivit datelor analizate de specialiști, deficitul mediu de protecție financiară ajunge la aproximativ 165.400 de lei pentru fiecare familie din România. Această sumă reprezintă diferența dintre resursele disponibile și fondurile necesare pentru a depăși situații precum pierderea locului de muncă, incapacitatea temporară de muncă sau decesul principalului susținător financiar al gospodăriei.
Pe scurt, numeroase familii nu au suficiente rezerve pentru a-și menține nivelul de trai atunci când se confruntă cu un șoc financiar major. Deși pe piața locală sunt active peste 2,2 milioane de polițe de asigurare de viață, utilizarea acestor instrumente de protecție rămâne relativ redusă. Comparativ cu alte state europene, românii continuă să fie mai puțin pregătiți pentru riscurile care le pot afecta stabilitatea financiară.
De ce rămâne economisirea un obiectiv greu de atins în România
În multe state din Europa de Vest, pregătirea pentru situații neprevăzute face parte din rutina financiară a familiilor. În țări precum Germania, Olanda sau Danemarca, fondurile de urgență și asigurările de protecție sunt considerate ceva normal. Aceste soluții oferă sprijin atunci când apar probleme de sănătate, perioade de șomaj sau alte situații care afectează veniturile.
În România, economisirea este mai dificilă pentru multe familii. Prețurile la alimente, utilități și servicii au crescut constant în ultimii ani. Din acest motiv, sumele care pot fi puse deoparte au devenit tot mai mici. În același timp, inflația a redus puterea de cumpărare a populației.
Nivelul veniturilor reprezintă o altă provocare. Mulți angajați câștigă salarii apropiate de nivelul minim sau mediu pe economie. În aceste condiții, cheltuielile curente consumă cea mai mare parte a bugetului. Astfel, constituirea unui fond de rezervă devine dificilă. Fără economii consistente sau instrumente de protecție financiară, multe gospodării rămân vulnerabile în fața unor evenimente neprevăzute.









