Raport: Profitul instituţiilor de credit a ajuns în anul 2025 la 15,5 miliarde de lei

Profitabilitatea sectorului bancar românesc s-a menţinut la un nivel robust pe parcursul anului 2025, profitul net agregat al instituţiilor de credit atingând aproximativ 15,5 miliarde de lei, pe fondul eficientizării activităţii operaţionale şi continuării procesului de consolidare bancară, se arată în Raportul anual 2025, publicat de Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM), citat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, cota de piaţă aferentă băncilor care au înregistrat pierderi la final de an s-a majorat de la 0,3% la 1,4%, observându-se o intensificare a pierderilor în rândul sucursalelor băncilor străine.

Veniturile operaţionale au avut o dinamică anuală superioară (6,9% în decembrie 2025) celei a cheltuielilor operaţionale (4,9%), în condiţiile menţinerii aproape constante a cheltuielilor cu personalul (+0,2%) şi majorării taxei pe cifra de afaceri de la 2% la 4% începând cu 1 iulie 2025 pentru instituţiile de credit cu o cotă de piaţă de peste 0,2%. Cuantumul total al taxei aferente cifrei de afaceri pentru anul 2025 este estimat la 2,1 miliarde lei.

„Profitabilitatea sectorului a fost sprijinită în principal de evoluţia veniturilor nete din dobânzi (creştere anuală de 3,3%), a veniturilor nete din comisioane (+14,6%) şi a rezultatelor din diferenţe de curs valutar (+32,6%). Cheltuielile administrative, care includ şi taxa pe cifra de afaceri, au înregistrat o creştere mai temperată (+11,6%) comparativ cu anul precedent. Pe de altă parte, cheltuielile cu deprecierea activelor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere au crescut semnificativ (+51,9%), evoluţie asociată deteriorării calităţii portofoliilor de active bancare, în special în ceea ce priveşte expunerile faţă de societăţi nefinanciare”,

se precizează în raport.

Din prisma indicatorilor de sănătate financiară, sectorul bancar local este încadrat în categoriile de risc scăzut din perspectiva solvabilităţii (cu o rată a fondurilor proprii totale de 24,4% în decembrie 2025), a calităţii activelor (cu o rată a creditelor neperformante de 2,7%, respectiv cu un grad de acoperire cu provizioane de 62,6%, în decembrie 2025), a lichidităţii, a profitabilităţii şi a eficienţei operaţionale.

„Evoluţiile structurale consemnate în cursul anului 2025 au permis băncilor să menţină niveluri adecvate ale indicatorilor de solvabilitate şi lichiditate, precum şi capacitatea de a genera profit. În pofida unui cadru macroeconomic incert, băncile autohtone au demonstrat o rezilienţă solidă, finanţarea predominant bazată pe depozite atrase de la sectorul real şi ponderea ridicată a depozitelor la vedere contribuind atât la stabilitatea surselor de finanţare, cât şi la obţinerea unor marje nete de dobândă superioare celor asociate unei finanţări de tip wholesale. Cu toate acestea, se menţin o serie de vulnerabilităţi recurente ale sectorului bancar, între care: amplificarea gradului de interconectare cu statul, determinată de deţinerile semnificative de creanţe guvernamentale – în special titluri de stat – şi existenţa unui potenţial încă insuficient valorificat în ceea ce priveşte creditarea sectorului real, reflectat inclusiv prin nivelul subunitar al indicatorului credite/depozite, situat la 67,3% în decembrie 2025. Sub aspectul intermedierii financiare, sectorul bancar românesc se situează semnificativ sub media europeană, doar Grecia, Malta, Cipru şi Lituania consemnând valori mai scăzute”,

se subliniază în raport.

Conform CNSM, activele agregate ale sectorului bancar românesc şi-au continuat tendinţa de consolidare pe parcursul anului 2025, atingând aproximativ 996,2 miliarde lei în luna decembrie. Principalele componente sunt reprezentate de creditele acordate sectorului real (44,9% din active), titlurile de stat (22,3%) şi activele externe (9,3%).

În privinţa structurii creditării, 45,9% dintre credite sunt destinate persoanelor fizice şi 48,3% societăţilor nefinanciare. Creditarea populaţiei a înregistrat un ritm accelerat, soldul acestei categorii majorându-se în luna decembrie 2025 cu 8,3% faţă de sfârşitul anului 2024. În cadrul creditelor acordate populaţiei predomină creditele ipotecare (57,1%) şi creditele de consum (41,5%). Segmentul creditelor destinate companiilor nefinanciare a consemnat o dinamică mai moderată, respectiv o creştere de 3,5%.

În ceea ce priveşte structura depozitelor, depozitele la termen ale populaţiei şi companiilor reprezentau, în decembrie 2025, 48,6% din totalul depozitelor atrase de la aceste segmente. În cazul băncilor de talie mare, depozitele la vedere continuă să deţină o pondere majoritară (53,6%).

Ratele dobânzilor aferente depozitelor la termen în lei, aflate în sold şi constituite de populaţie şi de societăţi nefinanciare, au înregistrat o volatilitate scăzută în primele luni ale anului 2025, menţinându-se în jurul nivelului de 5%. În decembrie 2025, depozitele aflate în sold ale gospodăriilor populaţiei erau remunerate cu o rată medie a dobânzii de 5,28%, în timp ce depozitele companiilor nefinanciare beneficiau de o dobândă medie de 5,57%.

Raportul mai menţionează că o componentă majoră a activelor bilanţiere este reprezentată de titlurile de stat, care deţineau o pondere de 22,3% din totalul activelor la finalul anului 2025. Comparativ cu anul 2024, soldul acestor instrumente în portofoliile băncilor a consemnat un avans de 13%, atingând valoarea de 222,4 miliarde lei.

CNSM semnalează că, pe termen mediu, persistă incertitudini cu privire la evoluţia indicatorilor de calitate a activelor, fiind de aşteptat ca acestea să fie influenţate în perioada următoare de măsurile adoptate de stat pentru adresarea deficitului structural. În cazul gospodăriilor populaţiei, există factori care ar putea compensa aceste efecte negative, respectiv avuţia netă a populaţiei, care a continuat să se consolideze în ultimii ani, precum şi măsurile macroprudenţiale aplicate debitorilor de către Banca Naţională a României.

„Perioada următoare impune menţinerea unei abordări prudente din partea băncilor, inclusiv cu privire la politicile de distribuire de dividende, având în vedere persistenţa tensiunilor macroeconomice şi geopolitice”,

se subliniază în raport.