Începând cu 1 iulie, românii vor plăti prețuri mai mari pentru coletele comandate din afara UE

Consumatorii din România vor plăti prețuri mai mari pentru coletele comandate din afara Uniunii Europene, începând cu 1 iulie 2026, odată cu introducerea unor noi taxe.

Consumatorii români vor avea de suportat, după 1 iulie 2026, preţuri mai mari la produsele comandate prin intermediul platformelor de comerţ online din afara Uniunii Europene, în colete de valoare redusă, sub 150 de euro, ca urmare a aplicării unei taxe vamale de trei euro/articol, care se adaugă la taxa logistică de 25 de lei/colet, susţin specialiştii Deloitte România.

„După 1 iulie 2026, consumatorii români vor avea de suportat preţuri mai mari la produsele comandate prin intermediul platformelor de comerţ online din afara UE în colete de valoare redusă (sub 150 de euro), cu trei euro/articol, care se adaugă la taxa logistică de 25 de lei/colet, ceea ce ar putea să îi descurajeze să mai apeleze la furnizorii respectivi, în condiţiile în care este posibil ca, în anumite cazuri, taxele cumulate să depăşească preţul produsului”,

se arată într-un material de opinie semnat de Ana-Maria Săbiescu, director, Vladislav Dabija, senior manager, şi Sorin Popa, senior consultant, Global Trade Advisory, Deloitte România.

Cum se aplică taxa pentru articolele comandate din afara UE?

„După introducerea taxei logistice de 25 de lei/colet, la începutul anului, acestea vor fi supuse, de la 1 iulie 2026, şi unei taxe vamale de trei euro, dar de data aceasta aplicată pentru fiecare articol (subpoziţie tarifară) din coletul respectiv. Anterior, coletele de acest tip erau scutite de taxe vamale la nivelul UE”,

susţin autorii analizei.

Spre deosebire de taxa logistică, adoptată doar de România şi Italia, care între timp a amânat aplicarea, de la 1 ianuarie 2026, taxa vamală pentru produsele din comenzile sub 150 de euro a fost decisă de autorităţile europene, astfel că se aplică uniform în toate statele membre. Practic, este vorba de eliminarea facilităţii fiscale care scutea de taxe vamale coletele de mică valoare.

Totodată, în 26 martie 2026, Consiliul şi Parlamentul European au convenit să introducă o nouă taxă logistică/de manipulare pentru coletele mici vândute online. Nivelul taxei va fi stabilit printr-un act delegat al Comisiei înainte de a începe să fie aplicată de statele membre ale UE, cel târziu la 1 noiembrie 2026.

„În consecinţă, în România se vor aplica simultan taxa logistică de 25 de lei pe colet (pe bunurile achiziţionate electronic din afara UE de către persoane fizice – B2C, indiferent de ţara prin care intră în spaţiul comunitar) şi taxa vamală de trei euro pe articol din colet, în funcţie de încadrarea tarifară (dacă într-un colet de sub 150 de euro sunt mai multe produse cu aceeaşi încadrare tarifară, taxa vamală se plăteşte o singură dată pentru toate produsele cu acea încadrare tarifară). După data la care Uniunea Europeană va reglementa o taxă logistică la nivel comunitar, aşteptarea este ca aceea să înlocuiască taxa logistică de 25 de lei impusă mai devreme de către România”,

menţionează specialiştii Deloitte.

Taxa vamală, ca şi cea logistică, se aplică pentru coletele cu valoare intrinsecă sub 150 de euro, respectiv valoarea bunurilor dintr-un colet, fără costuri adiţionale, cum ar fi transportul, provenite din afara UE, care intră în spaţiul comunitar şi pentru care se aplică sistemul IOSS, fie prin trimiteri poştale.

Consumatorii, „buni de plată”

„Aşadar, cel mai probabil consumatorii vor suporta, direct sau în preţul produselor comandate, aceste taxe”,

se precizează în analiză.

În cazul taxei logistice, obligaţia de plată revine furnizorului bunurilor, persoanei care expediază coletul sau entităţii care, printr-o platformă digitală, facilitează vânzarea la distanţă a bunurilor.

În cazul taxei vamale, care se colectează la bugetul UE, obligaţia de plată către autoritatea vamală revine, în funcţie de fluxul logistic şi de modul de organizare a business-ului, declarantului vamal, respectiv platformei de vânzare online, vânzătorului, transportatorului sau agentului care realizează importul sau, în cazuri limitate, consumatorului final care declară mărfurile la import, dacă îşi organizează în regim propriu importul.

Preocuparea autorităţilor europene pentru taxarea produselor provenite din afara UE a crescut odată cu dezvoltarea comerţului electronic, devenit parte integrantă a modului în care consumatorii europeni fac cumpărături, 70% dintre aceştia cumpărând regulat produse online, conform studiilor UE.

Comenzi uriașe din afara UE

Numărul comenzilor de valoare redusă, sub 150 de euro, din afara Uniunii realizate de consumatorii din UE a înregistrat o creştere accelerată în ultimii ani. Astfel, în 2022 au fost importate 1,2 miliarde de astfel de colete în UE, iar în anii care au urmat acest volum a crescut exponenţial de la an la an, respectiv 2,4 miliarde în 2023, 4,6 miliarde în 2024 şi 5,8 miliarde în 2025. Prin urmare, în 2025, în Uniunea Europeană au fost introduse zilnic circa 15,8 milioane de colete cu valoarea sub 150 de euro.

În acest context, statele membre ale UE au început să discute două direcţii de acţiune pentru a tempera acest fenomen: introducerea unei taxe logistice, de manipulare/procesare, pentru acest tip de colete, menite să compenseze costurile tot mai mari pe care autorităţile vamale le au cu supravegherea şi derularea fluxului semnificativ de colete, şi eliminarea scutirii de la plata taxelor vamale, care echivalează cu aplicarea taxei de trei euro/articol, pentru coletele aferente comerţului electronic evaluate sub 150 de euro, cu scopul de a elimina sau reduce avantajul competitiv de care beneficiază companiile care livrează din afara UE pe piaţa internă, dar şi să descurajeze importurile de produse neconforme în spaţiul comunitar.

Și Republica Moldova introduce măsuri pentru coletele din afara UE

Conform sursei citate, Republica Moldova urmăreşte de asemenea uniformizarea tratamentului fiscal aplicabil produselor comandate de pe platforme de comerţ online din afara ţării, cu o valoare mai mică de 150 de euro, cu cel în vigoare la nivel naţional, pentru a asigura un mediu concurenţial echitabil. Astfel, începând din 1 octombrie 2026, produsele achiziţionate în acest fel vor fi supuse cotei generale de TVA de 20%. Taxa ar urma să fie inclusă direct în preţul produselor sau achitată la ridicarea coletului.

Din perspectiva comercianţilor, provocarea va consta în conformarea şi declararea corectă a taxei vamale ţinând cont de faptul că regula se aplică indiferent de sistemul de declarare.

„Având în vedere limitările actuale ale sistemelor informatice vamale de declarare, în practică pot exista situaţii în care taxa vamală de trei euro este achitată de mai multe ori pentru produse încadrate la aceeaşi subpoziţie tarifară. Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, atunci când mărfuri cu origini diferite, dar având aceeaşi încadrare tarifară, sunt introduse în ţară printr-o declaraţie vamală de tip H1. În cazul utilizării declaraţiilor cu sistem redus de date, de tip H7, vor fi situaţii în care taxa de trei euro se va achita o singură dată pentru mai multe mărfuri cu origini diferite, dar având aceeaşi subpoziţie tarifară”,

se mai arată în document.

Luând în considerare acest aspect, începând cu 1 iulie 2026, pentru importatori sau reprezentanţii acestora va fi foarte important să stabilească în mod corect încadrarea tarifară a produselor, cât şi alegerea tipului de declaraţie vamală pentru o aplicare cât mai corectă a taxei vamale de trei euro.

Per ansamblu, în România, este posibil ca cele două taxe, aplicate concomitent, să descurajeze cumpărăturile online din afara Uniunii Europene, iar operatorii economici implicaţi în astfel de tranzacţii să îşi regândească modelul de business, concluzionează autorii analizei, informează Agerpres, potrivit DCNews.