5 economii europene vor înregistra o creștere de peste două ori mai rapidă decât cea a zonei euro

FMI estimează că zona euro va înregistra o creștere de puțin peste 1% pe an până în 2031. Cu toate acestea, unele dintre cele mai rapide ritmuri de creștere din Europa sunt prevăzute în economiile mai mici, Ucraina, afectată de război, numărându-se printre țările care se estimează că vor depăși zona euro cu un raport de peste doi la unu, scrie Euronews.

Europa se confruntă cu ani de creștere economică lentă.

Se preconizează că datoria publică ridicată, îmbătrânirea populației, productivitatea scăzută, costurile energetice ridicate și incertitudinea geopolitică persistentă vor menține creșterea economică cu mult sub valorile istorice pentru restul deceniului.

Conform celui mai recent raport „Perspectivele economice mondiale” al Fondului Monetar Internațional, se estimează că zona euro va înregistra o creștere medie de doar 1,2% pe an între 2027 și 2031, cel mai bun an, 2028, atingând doar 1,4%.

Uniunea Europeană în ansamblu se descurcă puțin mai bine, cu 1,4% pe an, atingând din nou un maxim în 2028, la 1,6%.

Este o imagine modestă din orice punct de vedere. Se preconizează că producția globală va crește cu aproximativ 3,2% pe an în aceeași perioadă. Țările emergente și în curs de dezvoltare din Asia urmează să se extindă cu 4,6% anual, iar India cu 6,5%, în timp ce chiar și Africa subsahariană este pe cale să crească cu 4,6%.

Cu toate acestea, se preconizează că un grup de țări europene mult mai mici, care se întinde de la Marea Mediterană până la Balcanii de Vest și Europa de Est, va crește cu un ritm de peste două ori mai rapid decât cel al zonei euro în următorii cinci ani.

5. Moldova: Reformele și integrarea în UE stau la baza creșterii economice

Se preconizează că Moldova va înregistra o creștere medie anuală de 3,5% între 2027 și 2031, cel mai puternic an fiind 2028, cu o creștere de aproximativ 3,7%. Redresarea vine după o serie de șocuri severe: războiul la graniță, criza energetică și seceta, care au dus creșterea economică aproape de zero în 2024.

Redresarea se bazează pe fondurile UE și pe reforme. Bruxelles a acordat Moldovei statutul de țară candidată în 2022 și a deschis negocierile de aderare în 2024, iar Planul de creștere al UE canalizează acum fonduri către investițiile publice.

Consumul gospodăriilor, susținut de creșterea salariilor reale și de remitențele care reprezintă aproximativ o zecime din PIB, reprezintă o mare parte din restul creșterii, în timp ce sectorul IT și alte servicii conduc din perspectiva ofertei.

FMI, la încheierea în februarie a evaluării din 2025 în temeiul articolului IV, a afirmat că redresarea a fost „susținută de o recoltă bună, o cerere internă puternică și o finanțare substanțială din partea UE”.

Fondul consideră că menținerea ritmului reformelor va fi crucială.

Avertismentul Fondului este fără menajamente: cele mai mari riscuri sunt războiul din Ucraina și orice întârziere în reformele legate de UE.

4. Serbia: Boomul investițional își menține avântul

Serbia devansează ușor Moldova, cu o rată medie anuală de creștere de 3,52%, iar, în mod neobișnuit, avântul său se intensifică spre sfârșitul perioadei analizate, atingând apogeul în jurul anilor 2030–2031.

Perspectiva pe termen scurt este însă dominată de o singură dată.

Anul viitor, Belgradul va găzdui Expo 2027, o expoziție mondială care se preconizează că va atrage milioane de vizitatori.

Evenimentul stimulează un superciclu al construcțiilor și infrastructurii — autostrăzi, căi ferate și reamenajare urbană — pe lângă o bază de exporturi din sectorul manufacturier în expansiune și investiții masive susținute de China în sectorul minier al cuprului. Investițiile publice, și nu consumul, sunt motorul principal în acest caz.

FMI afirmă că Serbia și-a creat rezerve macroeconomice importante după ce a reușit să reducă inflația, menținând în același timp disciplina fiscală.

Riscurile sunt reprezentate de tensiunile politice dinaintea alegerilor din 2027 și de necesitatea de a se asigura că investițiile publice rapide se traduc în creșteri durabile ale productivității.

3. Ucraina: Reconstrucția devine motorul creșterii economice

FMI estimează o creștere medie anuală de 3,8% pentru Ucraina și un an de excepție în 2028, cu o rată de aproximativ 4,2%.

Proiecția se bazează pe procesul de reconstrucție. Ea pornește de la premisa, la fel ca scenariul de bază al FMI, că războiul se va încheia și că reconstrucția va începe cu adevărat, declanșând un val de investiții fixe, în contextul unei estimări a costurilor de reconstrucție pe care Banca Mondială o situează în prezent la aproape 600 de miliarde de dolari.

Dacă eliminăm această ipoteză, tabloul se întunecă brusc: scenariul pesimist al Fondului, în care luptele continuă, prevede o creștere de doar 1% în 2027.

„Perspectivele rămân extrem de incerte, întrucât războiul continuă să aibă un impact devastator asupra populației și economiei”,

a declarat FMI în cea mai recentă evaluare în temeiul articolului IV.

2. Kosovo: Cererea internă rămâne remarcabil de rezistentă

Se preconizează că Kosovo va rămâne una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa, în ciuda dimensiunilor sale relativ reduse.

Se preconizează că creșterea economică se va stabiliza în jurul valorii de 4%, susținută de consumul puternic al gospodăriilor, investițiile publice, fluxurile de remitențe din diaspora și o forță de muncă tânără.

„Punerea în aplicare în timp util a Noului Plan de Creștere al UE ar putea oferi un impuls suplimentar creșterii economice și ocupării forței de muncă”,

a declarat Fondul în ultimul său raport în temeiul articolului IV privind Kosovo.

Factorii care determină creșterea economică sunt specifici. Banii trimiși acasă de o diasporă numeroasă, în principal din Germania și Elveția, finanțează atât consumul, cât și investițiile întreprinderilor, în timp ce cheltuielile publice pentru infrastructură și consolidarea sectorului bancar completează acest mix.

Punctul slab reprezintă reversul aceleiași monede: creșterea economică este determinată de cerere și se bazează în mare măsură pe importuri, iar țara nu a reușit încă să-și construiască o bază competitivă de export.

1. Malta: economia cu cea mai rapidă creștere din Europa

Malta ocupă primul loc în clasamentul FMI privind creșterea economică pe termen mediu în Europa. FMI estimează că economia va crește cu aproape 4% pe an în următorii cinci ani.

În ultimul deceniu, insula a înregistrat o creștere de aproape 7% pe an, susținută de turism, jocurile online și serviciile profesionale și financiare, atrăgând lucrători străini pentru a susține o economie în plină expansiune.

Acest model a ajuns acum la maturitate. Cu o rată a șomajului aproape de minimele istorice și cu o penurie de forță de muncă din ce în ce mai acută, Malta nu mai poate miza exclusiv pe creșterea rapidă a forței de muncă.

După cum a remarcat FMI, „Afluxul de lucrători străini care a alimentat activitatea economică în trecut a pus, de asemenea, presiune asupra infrastructurii și serviciilor publice, evidențiind limitele actualului model de creștere bazat pe forța de muncă intensivă.”

Următoarea etapă a succesului economic al Maltei va depinde mai puțin de expansiunea forței de muncă și mai mult de creșterea productivității.

Potrivit FMI, consolidarea finanțelor publice, însoțită de creșterea investițiilor în infrastructură, educație și inovare, va fi esențială pentru sporirea potențialului de creștere pe termen lung al economiei.