Urmărirea conversațiilor, adoptată totuși de P.E. USR s-a opus. Cum a fost reactivat dosarul?

O lacună în procedura parlamentară le-a permis deputaților europeni să prelungească scanarea în masă a comunicațiilor private — fără un vot direct asupra conținutului legii. „Chat Control 1.0” — o derogare temporară de la normele privind confidențialitatea în comunicațiile electronice, menită să detecteze abuzul sexual asupra copiilor în mediul online — a fost adoptată joi de Parlamentul European, potrivit Euronews.

Regulamentul va rămâne în vigoare până la 3 aprilie 2028, oferind un interval de timp substanțial în timp ce legislatorii negociază un acord privind cadrul actualizat, „Chat Control 2.0”.

Cum a fost readus în discuție dosarul

În martie, deputații europeni au respins prelungirea „Chat Control 1.0” după ce discuțiile ulterioare au eșuat.

La sfârșitul lunii iunie, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a redeschis dosarul, trimițându-l Consiliului și avertizând că normele expirate lăsau un vid periculos în protecția copiilor online.

Consiliul a retrimis apoi dosarul la Parlament la începutul perioadei de vacanță, moment în care a fost dificil să se obțină majoritatea necesară pentru respingerea acestuia din nou.

Ce s-a întâmplat în Parlament

În cadrul PE, o majoritate simplă a susținut inițial respingerea poziției, cu 314 deputați care au votat pentru, 276 împotrivă și 17 abțineri.

Întrucât nu s-a atins majoritatea absolută (în prezent egală cu 360 de deputați) pentru respingerea poziției modificate a PE (276 de deputați au votat pentru, 286 împotrivă și 30 s-au abținut), a doua lectură a fost încheiată, iar pachetul modificat a fost trimis acum Consiliului pentru aprobare în termen de 3 luni.

Poziția modificată a PE adoptă un amendament pozitiv, dar mai degrabă de fațadă, propus de grupul liberal RENEW, care ar „exclude comunicațiile la care se aplică, s-a aplicat sau se va aplica criptarea de la un capăt la altul” din domeniul de aplicare al legii.

Deși unii deputați europeni au calificat acest lucru drept „o rază de speranță” și, probabil, acesta a fost unul dintre factorii care au contribuit la faptul că textul în ansamblu nu a fost respins în cadrul celei de-a doua audieri, nu este clar cât de extinsă ar putea fi lista acestor canale de comunicare.

Întrucât acest amendament ar putea contraveni ideii însăși de scanare în masă a comunicațiilor private, este probabil ca Consiliul să respingă aceste amendamente.

Pozițiile anterioare ale Consiliului cu privire la „Chat Control 2.0” au inclus, de asemenea, declarații minore privind protecția vieții private și criptarea de la capăt la capăt, dar nu a avut loc nicio dezbatere tehnică despre modul în care ar fi posibil, în practică, să se alinieze obiectivele „Chat Control” cu cele ale criptării de la capăt la capăt.

În timp ce rețelele sociale sunt pline de critici la adresa ambelor propuneri, discuțiile la nivelul statelor membre cu privire la aceste dosare sunt rare.

La nivelul statelor membre, dosarele referitoare la ambele propuneri privind „Chat Control” sunt conduse, de obicei, de reprezentanți ai ministerelor de Interne.

În prezent, doar un număr redus de țări sunt angajate într-o dezbatere activă pe această temă, evaluând propunerea nu numai din perspectiva aplicării legii, ci și prin prisma protecției datelor, a comunicațiilor private și a securității cibernetice.

O opoziție cu o largă acoperire

Ambele propuneri privind scanarea în masă a comunicațiilor private europene au stârnit o opoziție pe scară largă, care include politicieni de stânga, liberali și de dreapta, apărători ai vieții private precum fostul europarlamentar Patrick Breyer, specialiști în securitate cibernetică și chiar apărători ai drepturilor omului cu o vastă experiență în chestiuni legate de libertatea de exprimare și de informare din afara UE.

Președinta Partidului ALDE, recent realeasă, și europarlamentara germană, Svenja Hahn, a criticat deschis votul parlamentar în comentariul său pentru EUTechLoop:

„Este o rușine că instrumentul «Chat Control» a fost adoptat în Parlamentul European. Acesta deschide ușa supravegherii în masă a tuturor comunicațiilor private ale cetățenilor noștri europeni, în loc să vizeze lupta împotriva abuzului sexual asupra copiilor, așa cum a propus Parlamentul. Supravegherea conversațiilor private promovată de statele membre ale UE reprezintă o amenințare la adresa libertății și democrației noastre. Trebuie să continuăm să luptăm împotriva «Chat Control».”

Președinta Fundației Open Dialogue, Lyudmyla Kozlovska, a declarat pentru EUTechLoop că votul privind «Chat Control 1.0» ar trebui privit într-un context mai larg al erodării vieții private în UE:

„Acest vot ar trebui să îngrijoreze pe oricine este preocupat de modul în care funcționează democrația în UE, nu doar de confidențialitate. Este aceeași abordare de normalizare a erodării confidențialității pe care am mai văzut-o și înainte — mai întâi în cazul confidențialității financiare, apoi al datelor călătorilor, iar acum al comunicațiilor noastre: o putere extinsă justificată printr-un scop care sună urgent, apoi normalizată în tăcere. Și rezultatul? Legile privind domeniul financiar, securitatea și securitatea cibernetică sunt acum folosite intens ca arme de către adversarii UE împotriva propriilor cetățeni și entități, în scopul represiunii transnaționale. Adevărata luptă pentru criptare și confidențialitatea comunicațiilor va avea loc în septembrie, cu privire la Chat Control 2.0. Până atunci, rezistența trebuie să fie suficient de puternică încât niciun truc procedural să nu o poată învinge.”

Dintre partidele românești, tocmai USR, partid din aripa Renew, acuzat frecvent de progresism exagerat, s-a opus urmăririi conversațiilor private, pe când conservatorii de la AUR, PNL sau PSD au fost de acord cu demersul.

Vom reveni.