Criza migrației dezbină UE: 22 de lideri europeni îl critică pe Pedro Sánchez. Reacția Madridului

Douăzeci și doi de lideri din UE — inclusiv cancelarul german Friedrich Merz și premierul italian Giorgia Meloni — au criticat sâmbătă politicile privind migrația ale premierului spaniol Pedro Sánchez, acuzându-le că subminează securitatea frontierelor blocului comunitar, potrivit Politico.

Sánchez, aflat într-o poziție tot mai izolată, a replicat susținând că partenerii săi din UE reacționează într-o manieră „egoistă” și „ilegală” la afluxul brusc de aproximativ 50.000 de migranți fără documente legale, veniți din Maroc în enclava spaniolă Ceuta, din Africa de Nord.

Deși aproape toți acești migranți s-au întors între timp în Maroc — și niciunul nu a trecut pe teritoriul continental al UE —, cei 22 de lideri și-au exprimat „îngrijorarea profundă” cu privire la amenințarea la adresa frontierelor UE și au vizat în mod special decizia lui Sánchez de a acorda statut legal unui număr de până la 1,2 milioane de migranți fără documente, considerând-o un „factor de atracție” care a alimentat criza.

Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintelui Consiliului European, António Costa, și premierului irlandez Micheál Martin, cei 22 de lideri au subliniat necesitatea unei cooperări la nivelul UE în privința unor politici precum schema de regularizare a situației migranților propusă de Madrid.

„Avem datoria de a descuraja eficient și de a combate cu fermitate migrația ilegală, prin coordonarea acțiunilor noastre, consolidarea frontierelor externe și abordarea tuturor politicilor care pot acționa ca factori de atracție, cum ar fi regularizarea unui număr foarte mare de migranți aflați în situație neregulamentară”,

au scris liderii.

Madridul a respins acuzația potrivit căreia schema de regularizare a țării ar fi declanșat criza din Ceuta, subliniind că niciuna dintre persoanele care au intrat ilegal în enclavă nu ar fi eligibilă pentru a beneficia de această măsură.

„Acest proces se bazează pe condiții foarte specifice, cum ar fi dovada reședinței în Spania înainte de 1 ianuarie 2026 și faptul de a fi locuit în Spania timp de cinci luni consecutive la momentul depunerii cererii”,

a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului spaniol de Externe.

Mai mult, termenul-limită pentru depunerea cererilor în cadrul schemei, lansată în aprilie, a fost în luna iunie.

Cu toate acestea, explicațiile respective nu par să-i fi convins pe liderii UE care au semnat scrisoarea adresată lui Costa, Von der Leyen și Martin.

„Nu putem permite ca trecerile masive necontrolate, instrumentalizarea migrației sau alte amenințări hibride să creeze percepția că intrarea ilegală în Uniunea Europeană este posibilă. Că intrarea ilegală a unui migrant se poate transforma într-o ședere legală”,

au continuat aceștia.

Ca semn al amenințării tot mai mari la adresa spațiului Schengen al UE și al explozivității migrației ca problemă politică paneuropeană, semnatarii scrisorii au declarat că sunt pregătiți să consolideze sau să reintroducă „controalele temporare la frontieră” în bloc.

Pe lângă Merz și Meloni, scrisoarea a fost semnată de liderii Austriei, Belgiei, Bulgariei, Croației, Ciprului, Republicii Cehe, Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Greciei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Olandei, Poloniei, României, Slovaciei, Sloveniei și Suediei.

Aceștia au solicitat o videoconferință a miniștrilor de interne pentru a conveni asupra următorilor pași. Irlanda a declarat că va convoca o reuniune a Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE marți.

Roma și Copenhaga au luat inițiativa în redactarea scrisorii.

Sánchez îi critică dur pe omologii săi „egoiști”

Într-o scrisoare adresată lui von der Leyen, lui Costa și lui Martin, Sánchez i-a criticat dur pe omologii săi europeni care „au ales să atace Spania și să ceară excluderea sa temporară din Spațiul Schengen”.

Giorgia Meloni, premierul Italiei, a fost prima care a propus, joi, suspendarea Spaniei din zona formată din 29 de țări în care controalele la frontierele interne au fost, în mare parte, eliminate. Vineri, Italia a impus restricții privind libera circulație dinspre Spania către porturile și aeroporturile italiene. De asemenea, Franța a intensificat controalele la granița cu Spania din cauza valului de migranți din Ceuta.

În scrisoarea sa, consultată de POLITICO, premierul socialist al Spaniei a susținut că solicitările de eliminare a Spaniei din zona Schengen sunt „nu doar contrare legislației europene, dreptului umanitar și principiilor solidarității care ne unesc”, ci și „intereselor pe termen lung ale Europei și celui mai elementar bun-simț”.

Sánchez a respins acuzațiile potrivit cărora Spania nu ar reuși să protejeze frontierele externe ale UE și a citat date care arată că țara sa a înregistrat, între 2021 și 2026, jumătate din numărul de intrări ilegale consemnate de Italia. El a subliniat, de asemenea, că nu este prima dată când migranții sunt folosiți ca armă împotriva statelor membre ale blocului comunitar, amintind de încercarea Belarusului din 2021 de a semăna haos în UE prin facilitarea trecerii migranților în Polonia și în câteva țări baltice.

Premierul spaniol a adăugat că statele membre UE care au susținut propunerea de suspendare au fost „ghidate de prejudecăți, știri false, ignoranță sau interese politice”.

„În actualul context internațional, Uniunea Europeană nu își poate permite acest gen de reacție egoistă, dezbinatoare și ilegală”,

a scris el.

Scrisoarea fermă a lui Sánchez evidențiază tensiunile tot mai mari dintre premier și numeroșii lideri UE care și-au exprimat sprijinul pentru excluderea temporară a Spaniei din Spațiul Schengen.

Printre cei care solicită măsuri se numără politicieni de dreapta, precum ministrul finlandez de Interne Mari Rantanen – membră a partidului naționalist „Partidul Finlandezilor” (Finns Party) – dar și premierul danez Mette Frederiksen, ai cărei social-democrați fac parte din Partidul Socialiștilor Europeni (de centru-stânga).