Lunile iunie și iulie, cele mai călduroase din istorie. Cum este afectată Europa de acest lucru?

Seceta afectează zone întinse din Europa; solurile sunt neobișnuit de uscate, iar nivelul marilor râuri a scăzut semnificativ. Intensificarea fenomenului El Niño ar putea duce la creșterea și mai pronunțată a temperaturilor globale în cursul acestui an, scrie Deutsche Welle.

Europa de Vest a înregistrat cele mai călduroase luni iunie și iulie din istoria măsurătorilor, conform datelor publicate luni de Serviciul Copernicus privind Schimbările Climatice al UE.

Temperatura medie în regiune, calculată pentru această perioadă de două luni, a atins 21,62 grade Celsius (70,92 grade Fahrenheit), depășind recordul anterior stabilit în 2022.

Reprezentanții Copernicus au precizat că această valoare reflectă „persistența excepțională a căldurii” în Europa de Vest, regiune în care au avut loc patru valuri de căldură începând cu luna mai.

Temperaturile extreme au contribuit la o secetă prelungită, la incendii de vegetație de amploare și la stabilirea unor noi recorduri naționale de temperatură în întreaga regiune, fiind totodată asociate cu mii de decese estimate a fi cauzate de căldură.

Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid din lume, deși temperaturile au variat considerabil, Europa de Est și Scandinavia înregistrând condiții mult mai răcoroase. La nivelul întregului continent, luna iulie a fost doar a unsprezecea cea mai caldă lună iulie înregistrată vreodată, cu o temperatură medie de 20,49 grade Celsius (68,88 grade Fahrenheit).

Cum afectează căldura și seceta Europa de Vest?

În luna iulie, condițiile au fost mai uscate decât media în mari părți ale Europei, inclusiv în Spania și alte zone ale Peninsulei Iberice, în Franța, Germania, Austria, Ungaria și Regatul Unit.

De asemenea, Irlanda și unele părți ale Islandei s-au confruntat cu condiții neobișnuit de uscate. Umiditatea solului în Europa de Vest a fost semnificativ mai scăzută decât în ​​iulie 2022, când regiunea a trecut ultima dată printr-o secetă severă.

„Sistemele persistente de înaltă presiune au reținut căldura deasupra Europei de Vest, iar temperaturile extreme au amplificat, de asemenea, seceta extinsă”,

a declarat Samantha Burgess, responsabilă cu strategia climatică în cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF), care gestionează programul Copernicus.

„Pe măsură ce solurile se usucă, își pierd capacitatea de a asigura o răcire naturală, permițând astfel acumularea mai rapidă a căldurii”,

a adăugat ea.

„Acesta este un exemplu clar al modului în care schimbările climatice intensifică fenomenele termice extreme, căldura și seceta amplificându-se reciproc tot mai mult.”

Și debitele râurilor au fost neobișnuit de scăzute, Sena, Rinul și Dunărea numărându-se printre cursurile de apă cele mai afectate. Nivelurile scăzute ale apelor au perturbat transportul, irigațiile și producția de energie în mai multe țări europene.

Condițiile de căldură și secetă au sporit, de asemenea, riscul de incendii de vegetație. Franța și Spania s-au confruntat cu incendii deosebit de violente în această vară, în timp ce alte zone din Europa, precum și nord-vestul Statelor Unite și Canada, au fost afectate de incendii grave.

De ce ating temperaturile oceanelor la nivel global valori record?

Serviciul Copernicus a raportat, de asemenea, un record al temperaturilor globale la suprafața mării în luna iulie.

Temperatura medie a oceanelor, excluzând regiunile polare, a ajuns la 20,96 grade Celsius (69,73 grade Fahrenheit), depășind recordul anterior pentru luna iulie, de 20,89 grade (69,60 grade Fahrenheit), stabilit în 2023.

Temperaturi record au fost înregistrate în anumite zone ale coastei atlantice și în vestul Mării Mediterane, fiind însoțite de valuri de căldură marină intense.

La stabilirea acestui record a contribuit și fenomenul El Niño, aflat în curs de dezvoltare în zona ecuatorială a Oceanului Pacific. Directorul Copernicus, Carlo Buontempo, a descris fenomenul El Niño emergent ca fiind „de amploare foarte mare” și potențial fără precedent în ceea ce privește intensitatea.

El Niño este faza caldă a unui ciclu climatic natural din Oceanul Pacific, care poate crește temporar temperaturile globale și poate modifica tiparele meteorologice la nivel mondial.

Ar putea deveni anul 2026 cel mai cald an înregistrat vreodată?

La nivel global, luna iulie a ocupat locul al doilea (la egalitate) în topul celor mai calde luni iulie înregistrate, situându-se la același nivel cu luna iulie 2024.

Temperatura medie globală a aerului la suprafață a fost de 16,90 grade Celsius (62,42 grade Fahrenheit), cu aproximativ 1,47 grade (2,65 grade Fahrenheit) peste media preindustrială (1850-1900) pentru luna iulie. Luna iulie 2023 rămâne cea mai caldă lună iulie înregistrată vreodată, cu o temperatură medie de 16,95 grade (62,51 grade Fahrenheit).

Până în prezent, 2026 este al treilea cel mai cald an înregistrat la nivel global, după 2024 și 2025. Oamenii de știință afirmă că intensificarea fenomenului El Niño ar putea duce la creșterea temperaturilor mai târziu în cursul acestui an.

Buontempo a declarat că oamenii de știință anticipează stabilirea unui nou record al temperaturii medii globale fie spre sfârșitul acestui an, fie la începutul anului 2027.

Ultimii 11 ani au fost cei mai calzi înregistrați vreodată.

„Nu am mai întâlnit un climat atât de cald în timpul vieții noastre și, foarte probabil, nici în istoria civilizației noastre”,

a spus Buontempo.

„Iar principalul factor care determină această încălzire – după cum știm – sunt gazele cu efect de seră”,

a adăugat el.

Oceanele absorb cea mai mare parte a excesului de căldură cauzat de emisiile de gaze cu efect de seră provenite din activitățile umane. Temperaturile mai ridicate ale oceanelor pot contribui la precipitații mai abundente și furtuni mai puternice, afectând totodată ecosistemele marine, inclusiv recifele de corali.

Copernicus își fundamentează analizele climatice pe miliarde de măsurători provenite de la sateliți, nave, aeronave și stații meteorologice din întreaga lume.